Redacția
Solicitarea USR privind reabilitarea Monumentului Eroilor din Cimitirul municipal și marcarea numelor eroilor pe plăcile comemorative ale acestora începe să prindă contur zilele acestea.
Lucrările, executate de firma Citadin, cea care are în administrare cimitirul, sunt în plină desfășurare.
„În prezent, vulturul roman și-a redobândit cele două simboluri: crucea în cioc și sabia din gheare și se lucrează la reinscripționarea numelor eroilor. Sper aceste lucrări să fie finalizate până la data de 25 octombrie, când marcăm Ziua Armatei Române astfel încât să aducem, la Zalău, un pios omagiu Eroilor, așa cum se cuvine. Mulțumiri speciale domnului doctor în istorie Marin Pop, cel care apără istoria acestor meleaguri și care m-a ajutat în documentare”, spune consilierul local USR Gabriela Olar, inițiatoarea proiectului privind reabilitarea monumentului.
Monumentul Eroilor, amplasat ăn Cimitirul municipal, a fost dezvelit la data de 28 mai 1925, de Ziua Eroilor, iar evenimentul a reprezentat o adevărată zi de sărbătoare pentru oraşul Zalău. Conform relatărilor presei vremii, la eveniment au participat peste 5.000 de persoane.
Primăria oraşului Zalău a contribuit atunci la ridicarea monumentului cu suma de 10.000 lei, iar Comitetul judeţean al Mormintelor Eroilor cu suma de 16.000 lei, la care s-au adăugat alte donaţii.
În luna aprilie a acestui an, Gabriela Carmen Olar a cerut autorităților locale refacerea Monumentului Eroilor prin redarea însemnelor creștine și românești, crucea și sabia, ce reprezintă credința poporului român și eroismul acestuia. De asemenea, a solicitat refacerea însemnelor de pe crucile celor 76 de eroi, deoarece pe unele plăci comemorative nu se mai distingeau numele lor sau erau foarte puțin lizibile.
Aflăm din documentul depus de consilierul USR la Primăria Zalău că “la 12 septembrie 1919, ministrul de Război, general Corp de Armată Artur Văitoianu înainta regelui Ferdinand I al României un raport despre iniţiativa înfiinţării Societăţii <Mormintele Eroilor Căzuţi în Război>. El sublinia că una dintre cele mai înalte datorii care li se impuneau generaţiei care a trecut prin ororile primei mari conflagraţii mondiale era îngrijirea mormintelor <atât de preţioase neamului nostru>. Îl informează că în multe localităţi <iniţiativa privată a făcut paşi măreţi>, că preoţii, dascălii, învăţătorii, fruntaşii satelor, intelectualii se adunau şi se consfătuiau asupra modalităţilor de cinstire a memoriei eroilor şi îngrijirea mormintelor. Totodată, consideră că era o <operă de recunoştinţă>, care avea <un înalt rol educativ> pentru generaţia lui şi cea viitoare. In acest context, îl informează pe rege că a luat hotărârea de a înfiinţa Societatea <Mormintele Eroilor Căzuţi în Război>, sub înaltul patronaj al reginei Maria şi cerea să-i fie recunoscută noii societăţi calitatea de <persoană morală>, adică personalitatea juridică. Răspunsul regelui Ferdinand vine chiar în acea zi, prin Decretul-lege nr. 4.106, prin care regele aprobă, <sub rezerva ratificării ulterioare a Corpurilor legiuitoare>, recunoaşterea calităţii de persoană morală a societăţii, care urma să aibă sediul în Bucureşti. Principalul scop alsocietăţii era îngrijirea mormintelor eroilor căzuţi în război. In statutul societăţii se prevedea înfiinţarea de filiale comunale, orăşeneşti şi judeţene în toată ţara, care se aflau sub coordonarea unui Comitet central al cărui preşedinte de onoare era regina Maria. La nivelul judeţului Sălaj, preşedinte al societăţii a fost ales Iulian Andrei Domşa, prefectul judeţului Sălaj. A luat parte şi el la Marele Război, în calitate de ofiţer în rezervă, până în anul 1918. Reîntors de pe front, la 11 noiembrie 1918 a fost ales în funcţia de comandant al gărzilor naţionale româneşti din comitatul Sălaj, calitate în care a participat la marele praznic naţional de la Alba lulia din 1 decembrie 1918. In fruntea filialei Zalău a Societăţii <Mormintele Eroilor Căzuţi în Război> a fost ales primarul oraşului, Nicodim Cristea, care îndeplinea şi funcţia de preşedinte al despărţământului Zalău al Astrei. La iniţiativa celor doi, s-a luat decizia ridicării unui monument închinat eroilor în cimitirul din Zalău, unde se află înmormântaţi 76 eroi de diferite etnii: români, maghiari, croaţi, ruşi, sârbi şi polonezi”.
În cimitirul din Zalău se află mormintele a 76 de eroi, unii dintre ei necunoscuţi. Unele plăci comemorative nu mai au deloc marcate numele eroilor înmormântați acolo, iar altele sunt lizibile în mică măsură.
Numele eroilor se regăsesc, însă, într-un dosar deţinut de Primăria Zalău.
