Calendarul ortodox și greco-catolic celebrează astăzi viața sfintei Haritina. Haritina Romana sau Haritina din Amisos s-a născut pe timpul persecuțiilor împăratului Dioclețian (284-305) și a fost martirizată în anul 304. Ea este amintită în calendarul ortodox și greco-catolic în fiecare an la data de 5 octombrie.

Haritina a fost orfană din copilărie și a fost crescută, ca pe propria fiică, de creștinul Claudiu cel Pios. Încă de copil, fetița a dat dovadă de o conduită smerită, un fel de a fi sensibil și altruist, dar și de o credință puternică.Ea studia poruncile lui Dumnezeu ziua și noaptea, dorind să cunoască în profunzime sensurile supreme ale existenței și aspirand la starea doxologică deplină. Haritina împărtășea tuturora dragostea și evlavia ei pentru Hristos, ajutându-i pe mulți să-și schimbe viața în bine și să cunoască sursa absolută a crezului său.Dometie, dregătorul împărătesc, auzind că Haritina este creștină, a chemat-o la judecată înaintea tribunalului: “Este adevărat, tânăro, că fiind creștină tu însăți, îi mai înșeli și pe alții, ademenindu-i la credința ta profană?” Haritina a răspuns cu curaj: “Adevăr este că sunt creștină, dar minciună este că i-aș înșela pe alții; dimpotrivă, pe cei înșelați eu îi scot la calea adevărului, aducându-i pe ei la calea Domnului meu Hristos.”Pentru aceasta mărturie vehementă și neîndoielnică, Haritina a fost supusă la torturi inimaginabile, în urma cărora, printr-un miracol, a scăpat cu viață. A fost tunsă și i s-au pus cărbuni aprinși pe cap, a fost aruncată legată în mare, i-au fost sparți dinții și i s-au îndepărtat cu cruzime unghiile, a fost străpunsă cu țepușe de fier încins, i-au fost arse coastele cu lumânări aprinse. Pentru că nicio pedeapsă nu a adus moartea asupra ei, împăratul a decis ca niște bărbați insolenți să o violeze. Haritina s-a rugat ca Dumnezeu să-i ia sufletul înainte ca aceștia să-i dezonoreze trupul. În timp ce stătea îngenuncheată în rugăciune, sufletul ei a ieșit din trup și s-a înălțat în Împărăția Cerurilor, acea Împărăție pentru care s-a pregătit o viață și căruia i-a purtat povara dorului.Aceste demonstrații concrete și incontestabile ale credinței în acțiune sunt menite să ne convingă de adevăratele valori morale, adevăratul sens și adevărata credință. Dacă acestea nu ne vor convinge, nu știu ce altceva poate să o mai facă. Să nu ne lăsăm biruiți de argumente raționale absurde, trezindu-ne într-un târziu că nu mai avem nimic pe ce să ne sprijinim și că am epuizat toate resursele așa-zisei fericiri.Sfânta Haritina ne-a demonstrat că o credință puternică transfigurează firea și te înalță pe cele mai mărețe creste ale depășirii de sine și ale împlinirii totale.

Post Views: 167