În Biserica Romano-Catolică, pe data de 2 octombrie sunt sărbătoriţi îngerii păzitori. Fiecare pagină a Sfintei Scripturi dă mărturie despre existenţa îngerilor. Îngerii sunt menţionaţi în Vechiul şi în Noul Testament de mai mult de trei sute de ori. Noul Testament aminteşte prezenţa îngerilor în legătură cu întruparea şi naşterea Mântuitorului, apoi la ispitirea lui Isus şi în Grădina Măslinilor. De asemenea, îngerii sunt arătaţi ca martori ai învierii lui Isus; ei iau parte la primele evenimente din viaţa Bisericii, îi ajută pe apostoli, transmit diferite mesaje din partea lui Dumnezeu.

Cuvântul ”înger” provine de la termenul grecesc ànghelos, care are înţelesul de: sol, trimis. Deoarece, în traducerea grecească a Vechiului Testament, acest cuvânt a fost folosit pentru a denumi spiritele cereşti trimise de Dumnezeu să aducă oamenilor diferite mesaje, termenul a devenit sinonim cu: trimis al lui Dumnezeu, trimis al cerului.

Îngerii sunt creaturi pur spirituale, netrupești, înzestrate cu voință și inteligență. Ei sunt martorii nevăzuți ai gândurilor noastre, bune sau rele, cunoscute sau necunoscute de oameni. În același timp, îngerii sunt mesagerii prin care Dumnezeu comunică sufletului nostru lumina interioară a cuvântului divin, chemându-ne neîncetat la desăvârșirea spirituală și la viața veșnică.

Astăzi, într-o lume în care materia a subjugat spiritul, multora dintre noi ni se poate părea frivol și naiv să credem în existența acestor entități, și, mai mult, să cerem protecția lor. Autosuficiența omului contemporan a anihilat credința în lumea tainelor, iar cunoașterea superficială a devenit suverană celei subtile, intrinseci. Dar noi suntem mai mult decât materie și avem nevoie de sensibilitatea și inteligența inimii. Îngerii nu sunt ficțiuni și nu sunt proiecții ale unei imaginații bogate; ei se preumblă pe calea nevăzutului, dar sunt cât se poate de reali, însă bogăția acestor taine se relevă doar celor care nu-și mărginesc inima și se detașează de lumea materială.

Așadar, așa cum spunea poetul Ioan Alexandru, ”trebuie să devenim vedere ca să putem vedea nevăzutul”. Iar pentru a putea deveni cu adevărat vedere, este nevoie să dărâmăm edificiile lăuntrice ale lumii secularizate și să ne întoarcem la origini. Sfinții îngeri să ne fie călăuză!