Bufonul regelui

Ziua bună, dragi cititori!

Un rege avea în slujba sa un bufon de curte care îi umplea zilele cu replici și glume.

Într-o zi, regele i-a încredințat bufonului sceptrul său spunându-i:

• Ține-l tu, până vei găsi pe cineva mai prost decât tine: atunci vei putea să i-l dăruiești lui.

După câțiva ani, regele s-a îmbolnăvit grav. Simțind că i se apropie moartea, a chemat bufonul, față de care se atașase, și i-a spus:

• Plec într-o lungă călătorie.

  Când te vei întoarce? Peste o lună?

  Nu, a răspuns regele. Nu mă voi mai întoarce.

  Și ce pregătiri ai făcut pentru această expediție? a întrebat bufonul.

  Nici una! a fost răspunsul.

  Tu pleci pentru totdeauna, a spus bufonul, și nu te-ai pregătit deloc? Ține, ia sceptrul: am găsit unul mai prost decât mine!

Dragilor, iată o povestioară satirică bogată în multe înțelesuri și dojeni. Distracția este cea mai mare nefericire a noastră, ne spune Blaise Pascal, pentru că distractia ne împiedică să reflectăm la noi înșine și ne face să ne distrugem irațional. Tot Pascal, în ale sale minunate ”Cugetări”, ne spune cum omul, neputând ”să lupte împotriva morții, nefericirii, ignoranței”, recurge la distracție pentru a fi fericit și pentru a nu se mai gândi deloc la ele.

Pentru a fi fericit, omul ar trebui să creadă în nemurire, dar, nefiind dornic să patrundă tainele veșniciei, își impune să nu se mai gândeasca la moarte, și astfel, gândul morții devine mai ușor de suportat.

Moartea este astăzi un subiect tabu, atât în familiile noastre cât și în societate. Trendul modern luptă pe toate căile să știrbească din însemnătatea acestei realități existențiale, atât de esențiale. Promisiunea Împărăției Cerurilor, pe care a făcut-o un singur Om de-a lungul istoriei, se mai întrevede cu greu prin spărturile unei lumi secularizate. Propagarea unei vieți ”trăite la maxim” dar sfârșite în ”plasa nimicului” este mult mai ușor de digerat de mulți adulți și tineri.

Vă invit să ne oprim o clipă și să reflectăm la misterul morții și al nemuririi, să nu mai trăim ticsiti de activități și distracții care ne anesteziază conștiința și să ne asumăm condiția ce o avem în traiectoria acestei lumi. Să ne educam copiii asemeni unor universuri deschise cu privire la aceste realități, pentru că, astfel, ei vor creste asumați, responsabili și puternici din punct de vedere emoțional.

Toate cele bune!