Începând cu data de 7 august, Banca Naţională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema “150 de ani de la nașterea lui Gheorghe Țițeica”.
Aversul monedei redă reprezentarea grafică a unei probleme de geometrie pe o foaie de matematică, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2023”.
Reversul monedei prezintă portretul și numele lui Gheorghe Țițeica și anii între care a trăit acesta ,,1873” și ,,1939”.
Monedele din argint vor fi ambalate în capsule de metacrilat transparent și vor fi însoţite de broşuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese, iar preţul de vânzare este de 470 lei, fără TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate.
Monedele din argint cu tema “150 de ani de la nașterea lui Gheorghe Țițeica” au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Gheorghe Țițeica a fost un matematician și pedagog român, profesor la Universitatea din București și la Școala Politehnică din București. Din 1913 a fost membru al Academiei iar din 1929, secretar general. A fost decan al Facultăţii de Ştiinţe, preşedinte al Societăţii de Ştiinţe, vicepreşedinte al Societăţii Politehnice, membru, apoi Preşedinte al Consiliului Permanent (pe atunci cel mai înalt for) al Ministerului Instrucţiunii Publice; de asemenea, a fost membru al Societas Scientiarum Varsoviensis, la Société de Sciences de Liège, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din Maryland şi doctor honoris causa al Universităţii din Varşovia.
Este creator al unor capitole din geometria diferenţială proiectivă şi afină, unde a introdus noi clase de suprafeţe, curbe şi reţele care acum îi poartă numele. Prin numeroasele lucrări de matematică elementară şi de popularizare a ştiinţei, pe care le-a publicat de-a lungul întregii sale vieţi, a contribuit la ridicarea nivelului învăţământului matematic din România. Este considerat, alături de Ion Ionescu, Andrei Ioachimescu şi Vasile Cristescu, unul din stâlpii revistei Gazeta matematică.