Ziua bună, dragi cititori!

– Ce lumini erau în încăpere? i-a întrebat învățătoarea pe copii.

– Candelabrele.

– Lumânările.

– Ferestrele.

Copiii au tăcut.

  • Ce altceva? a mai întrebat învățătoarea.

Un copil a ridicat mâna și a spus:

  • Ochii persoanelor.

De ce uităm atât de des acea lumină care este ”înlăuntrul” nostru? De ce lăsăm să se stingă?

Sufletul nostru se dorește astăzi a fi eliminat cu ajutorul științei, sub pretextul unui punct de vedere sănătos, iarăși trendul societății moderne creează umanitate față de ”nebunia” vieții spirituale.

”Pe pământ ne-au mai rămas trei lucuri care ne amintesc de Paradis: ochii copilului nevinovat, Sfânta Euharistie și săracii.”(Ioan Miclea)

Vă invit la o reflețtie!