Anul trecut, prin cuvintele scrise în paginile Graiul Sălajului, vă stârneam curiozitatea și pofta de un desert nou în Zalău, al cărui gust și senzație ”de după” nu pot fi uitate ușor – înghețata artizanală Amo, creația lui Sergiu Morar.

Aromele și gusturile produse în micul laborator de la Galeriile Meseș au trecut de atunci granițele județului, au cucerit multă lume, de la cei mai mici până la cei mai mari, de la oameni simpli la personalități, iar Segiu continuă să ne surprindă cu pasiunea sa pentru gelaterie.

A lipsit o perioadă și lumea a crezut că a renunțat la visul său de a trăi în Zalău și de a ne oferi cele mai răcoritoare și sănătoase deserturi, cu peste 20 de gusturi intense create de propriile lui mâini.

Însă nu este deloc așa, ba dimpotrivă! A absentat din laborator justificat, timp aproape patru luni. O  perioadă pe care și-a dedicat-o familiei, născându-i-se cel de-al doilea băiețel, Aris, fiind o binecuvântare pentru ei. Acum are un ajutor în plus, acasă, la Zalău, pentru că au revenit toți, aici. Și a mai făcut ceva în acest timp. A profitat de șederea în Italia și a mai urmat două cursuri de perfecționare în gelaterie, în urma cărora va putea oferi momente de savoare persoanelor diagnosticate cu diabet, dar și persoanelor care urmează dieta ketogenică.

Sergiu Morar a redeschis mica gelaterie de pe Bulevard și continuă să ofere gust, zâmbet, bucurie și multe surprize celor care-i trec pragul. Am avut șansa să stăm puțin de vorbă cu el, dar și bucuria de a constata câtă lume aștepta să savureze din nou o înghețată artizanală ”made la Zalău” după cele mai inedite rețete și materii prime aduse de peste mări și țări.

Cum gândește și care sunt noutățile cu care își surprinde clienții tânărul repatriat la Zalău după o viață petrecută în Italia vă lăsăm să decoperiți din rândurile următoare.

R: În ultimele luni, gelateria Amo a fost închisă. Unde ai fost, de ce ai absentat de pe piață?

Sergiu Morar: Am avut o lună în care efectiv am stat, mi-am dedicat timpul exclusiv familiei. Apoi, am plecat în Italia unde aveam programate încă din luna august două cursuri. Unul pe înghețata Ketogenică, pentru dieta keto, o înghețată pe care o voi scoate anul acesta… Doar că am nevoie de timp pentru procurarea materiei prime pe care trebuie să o import.

Am mai făcut încă un curs pentru înghețata dedicată diabeticilor, o înghețată pe care am promis-o încă de anul trecut. Această înghețată va fi disponibilă clienților undeva la finalul lunii mai și, din păcate, prețul va fi diferit față de cel al înghețatei obișnuite. O să vedem cât rulaj vom avea și producția va fi stabilită în funcție de consum. Nu pot scoate în vitrină o înghețată care va sta o săptămână, de aceea m-am gândit că, cel mai probabil, o vom face pe comandă. Mai ales că noi vindem înghețata și la kilogram, va putea fi luată acasă și consumată după bunul plac.

Am decis să nu modific prețurile la sortimentele de înghețată pe care deja le comercializăm deși, față de anul trecut, prețurile au crescut la toate, însă cred că ai noștri clienți nu sunt pregătiți pentru creștere. Și nu urmăresc profitul, deși nu e ușor să reziști pe piață. Dar mi-am asumat.

Tot în acest timp am fost și la un târg în Italia, gen Romexpo, dedicat exclusiv domeniului meu, unde am stat patru zile. Am avut ocazia să iau contact cu tot felul de producători, am căutat în special producătorii mici din Italia, pentru că cei mici fac chestii diferite. M-am ales cu câteva idei pe care aș putea să le pun în practică, însă trebuie să decid și cum. Nu vreau să scot un produs doar de dragul de a face bani. Nu ăsta-i scopul principal al bussines-ului. Evident, contează și partea financiară, dar mă interesează, în primul rând, să câștig clientul prin produsul pe care-l ofer. Să fie un gust inconfundabil al produsului atunci când clientul îl cere, să provoace papilele gustative la neuitare, să-l ducă cu gândul și mintea acolo unde trebuie…  Să te atragă!

Am o clientă, i-a fost oferit inelul de logodnă într-un glob de înghețată. Doamna respectivă, de câte ori mănâncă înghețată de la mine, își aduce aminte de momentul acela. Asta e ideea afacerii! Înghețata Amo să fidelizeze prin gust, prin momente unice trăite și, cu siguranță, clientul va reveni cu drag.

R: Poate ar fi mai ușor să diversifici produsele vândute, cu cafea, răcoritoare… Să vinzi doar înghețată e destul de greu…

S. M.: Eu am drumul meu și nu mă abat! Am și clienți care mi-au sugerat să servim aici și cafea. Am spus nu! Nu pentru că nu aș putea. Pot! Dar devine locul o cafenea! Eu am drumul meu și vreau să mă țin pe el. Cu cafeaua faci bani ușor, e un adaos comercial extraordinar de mare. Dar nu despre profit e vorba în cazul gelateriei noastre, deși aș face bani foarte ușor având încasări mult mai multe. Dar nu e o soluție să deviezi de la drumul pe care l-ai stabilit.

R: Puteai rămâne în Italia acum. Ce te-a determinat să revii la Zalău după această perioadă?

S.M.: Da. Așa este. Tentații au fost, foarte mari. Mai bine spus, încercări. Foștii mei șefi, cu care am rămas în contact de când am plecat de acolo anul trecut, am fost să-i salut și m-au pus într-o dilemă destul de mare.

Mi-au făcut o ofertă extraordinar de bună, foarte avantajoasă pentru tot parcursul anului. Un salariu foarte mare comparativ cu ce luam înainte și care mi-ar fi oferit confort pentru mine și familie. A fost nevoie să mă reculeg și am decis în final. Mi-am spus eu, mie: ai făcut o investiție foarte mare, ai făcut un plan de afaceri, ai pus suflet și vise. Sunt un om credincios și, după cugetarea profundă în locurile mele de suflet, mi-am spus: “Sergiu, asta e o încercare de la Dumnezeu”. S-a pus și un drăcușor aici pe umărul drept și tot îmi șoptea să accept. Au apărut întrebările: “Sergiu, ce faci?  Mergi în față sau renunți?” Desigur, am ales satisfacția muncii pentru visul meu, nu câștigul material și confortul psihic, pentru că asta mi-am dorit demult: să mă întorc acasă, la Zalău, să ofer aici tot ce am învățat de-a lungul anilor. M-au înțeles și m-au asigurat că ușa lor este deschisă pentru mine întotdeauna, ba chiar mă ajută cu anumiți furnizori de materii prime.

R: Cum a fost prima întâlnire clienții la redeschidere?

S.M. : Am redeschis înainte de Paști și prima reîntâlnire cu clienții a fost mult peste așteptări. Le și mulțumesc pentru toate emoțiile pe care mi le transmit când îmi strâng mâna și când le citesc bucuria pe chipuri. Am și declarat pe pagina noastră de Facebook…  Chiar în prima zi, am avut clienți care au venit să cumpere înghețată sau care doar au intrat să mă salute, să-mi strângă mâna de bucurie că am revenit. Îmi și dau lacrimile când îmi amintesc cum spuneau că se bucură că am revenit și îmi strângeau mâna… Mulți credeau că am închis de tot. Este multă emoție pentru mine, vă dați seama, pentru că, de fapt, asta urmăresc eu… să se bucure clienții de ceea ce am eu de oferit! Este cea mai mare mulțumire, indiferent cât de greu îmi este mie!

R.: Acum, în formulă de patru în familie, îți este mai ușor?

S.M.: Un bun prieten de-al meu, Andrei Pădurean, îmi spunea că primii care vor resimți ”greul” muncii mele vor fi cei din familie. Și, într-adevăr, este așa. Suntem în formulă de patru, însă și copiii, și soția, îmi resimt lipsa de acasă. Și vă spun de ce. Pe primul copil l-am văzut crescând în primele luni de viață. Pe al doilea copil, pe Aris, nu prea… Îl văd foarte puțin și încerc să compensez timpul de absență când ajung acasă. Mai vin ei pe la mine, în timpul programului, uneori zilnic, alteori la două zile. Aron, cel mare, cum s-a obișnuit cu mine lunile astea de iarnă să stau mult cu ei, îmi reproșează mai mult și plânge după mine: ”Tati, te iubesc. Unde pleci?!”. Dar o să înțeleagă că pentru ei și pentru clienți fac aceste sacrificii.

R: Ai oferit deja câteva surprize iubitorilor de înghețată. Program de sărbători, gusturi inedite. Ce alte noutăți ai pentru Zalău?

S.M.: Am revenit cu o altă mentalitate, am deschis și în ziua de Paști. Am avut un orar foarte scurt, de la 15.00 la 18.00. Am un bussines care e foarte pretabil pentru weekend, pentru zilele libere. Sunt obișnuit de dincolo, pentru că în străinătate nu există zile libere, acolo se muncește și în zilele de sărbătoare. Dar, deși nu am avut mulți clienți în cele trei ore, am putut oferi celor care au ieșit la plimbare după masa de Paști un desert răcoritor. Altceva decât se mănâncă în mod tradițional și are fiecare acasă.

Ceea ce fac nou este să colaborez cu producători locali. Spre exemplu, am prezentat la un eveniment privat înghețată cu rozmarin și ulei de măsline. Nu a fost servit ca și desert, ci drept garnitură lângă carnea de vită, producție bio și sută la sută din ferme ecologice. Rezultatul a fost un succes și s-ar putea să implementăm proiectul în lunile următoare.

Sunt clienți care preferă și gusturile mai excentrice și eu răspund provocărilor de acest gen, de asta sunt producător de înghețată. Însă nu produc, deocamdată, pentru comercializare zilnică.

O altă noutate cu care vin anul acesta este ice cream bar pentru evenimente, unde avem deja cereri și răspundem clienților noștri. În iulie am deja programate participări la nunți, botezuri, alte tipuri de petreceri.

Așa cum am mai declarat, mai am niște produse pe care vreau să le scot pe piață, însă, deocamdată, din motive legislative, nu le pot produce în acest spațiu. Dacă totul merge bine, sper să găsesc un spațiu adecvat în afara Zalăului și să pot înființa acolo un atelier.

Am nevoie de timp, de spațiu să putem pune în aplicare planurile pe care le avem. Am un produs revoluționar pe care l-am gătit acasă, a fost gustat de prieteni și sunt convins că va avea succes. Deci, idei sunt, putere de muncă la fel și mergem înainte!

R: Anul trecut, ne spuneai că nu scoți un produs pe care nu l-ai da copiilor tăi. Ne subliniezi din nou motivele pentru care să alegem înghețata Amo?

S.M.: Avem  clienți fideli și asta mă bucură foarte mult. I-am cucerit prin gusturile unice, la fiecare înghețată. Asta înseamnă, în fapt, înghețata artizanală. Fiecare gust e diferit, pentru că nu o produc din prafuri. Repet: Nu aș vinde ceva ce nu aș oferi copiilor mei! De aceea am clienți care iubesc înghețata și, de când am deschis și au descoperit gustul înghețatei artizanale, vin și cumpără o cantitate mai mare la pachet și o servesc acasă. Desigur, mulți ar zice că sunt copiii cei mai fideli, dar la noi vin clienți de toate vârstele.

Atunci când am urmat cursul de gelaterie mi se spunea că 98 la sută din gelateriile din Italia care se numesc artizanale nu sunt artizanale. Și aici este diferența. Că la înghețata artizanală fiecare aromă de înghețată are textură diferită, nu este înghețată bazată pe prafuri. Și aceea este bună la gust, dar nu e același lucru. Înghețata preparată din prafuri este pur comercială.

Eu, când produc înghețata, am grijă ce pun în ea și eu nu aș vinde ceva ce nu aș consuma eu sau familia mea. Am auzit și zvonuri că nu aș produce înghețata aici, și aș sublinia că astfel de minciuni nu se împrăștie în piața concurențială. Nu este fair play!

https://www.facebook.com/reel/108096302271853

Clienții se câștigă prin produsul oferit, prin gustul bun, prin emoție, prin sinceritate. Am și publicat un clip cu procedeul de producție și vreau să-i asigur pe toți clienții mei că îmi iubesc munca și pun prea mult suflet încât să îmi bat joc de prorpria mea muncă și pasiune!

Repet: merg pe drumul meu și vă aștept cu drag la înghețată!