Cât de chibzuit se cheltuie banul public în Sălaj

După ce ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a vorbit despre necesitatea de a folosi cu chibzuință banul public, în contextul în care România plătește pentru salariile bugetarilor cel mai mult din Uniunea Europeană, am aruncat o privire pe felul în care se împart banii în Sălaj. Mai exact, cât din bugetul pe care îl are județul merge către partea de funcționare și cât merge pentru dezvoltare, adică pentru investiții.

Constatăm, astfel, o înclinare diferită a balanței în ultimii ani.

Mai exact, în 2019 Consiliul Județean Sălaj a alocat 80% din bugetul de care dispunea pentru secțiunea de funcționare, iar la secțiunea de dezvoltare au rămas doar 20% din bani. În 2020, situația a fost asemănătoare. Administrația județeană a dat 69% din buget pentru funcționare, iar pentru investiții s-au alocat 31% din bani.

În 2021 însă, lucrurile s-au inversat. Consiliul Județean Sălaj a decis să aloce 49% din buget pentru funcționare, în timp ce 51% din bani au fost direcționați către investiții.

În 2022, se păstrează regula de a da mai mulți bani pentru dezvoltarea județului. Astfel, din totalul bugetului, a mers la partea de funcționare 47%, în timp ce pentru dezvoltare s-a alocat 53% din sumă.

Anul acesta, Consiliul Județean Sălaj a redus și mai mult suma alocată pentru funcționare, în favoarea investițiilor. Din bugetul total de circa 363 milioane de lei (cu 16% mai mare decât cel din 2022) s-a alocat pentru funcționare 44%, în timp ce pentru partea de dezvoltare s-a direcționat 56% din buget.

Ca o concluzie, putem spune că în mandatul actualului președinte al Consiliului Județean Sălaj, Dinu Iancu-Sălăjanu, început în noiembrie 2020, distribuirea banilor se face în favoarea investițiilor, punându-se accent mai mare pe dezvoltarea județului decât pe funcționarea instituției și a structurilor din subordine.

Dacă ministrul Marcel Boloș a dat ca model de bune practici județul Bihor, putem afirma, bazându-ne pe cifre, că și Sălajul este un exemplu pozitiv în privința modului în care se structurează bugetul.

România dă 37 la sută din veniturile încasate pentru plata salariilor din sistemul public. Procentul ne plasează pe primul loc în Uniunea Europeană. Pentru comparație, în Germania procentul este de 16 la sută.