Un studiu realizat de un grup de specialiști români, preluat și analizat de hotnews.ro, plasează județul Sălaj pe lista unităților administrativ-teritoriale ușor de controlat politic. Motivul: dezechilibru fiscal ridicat și dependența de banii de la bugetul de stat pentru a putea supraviețui.

Potrivit sursei citate, județele Botoșani, Sălaj, Vaslui, Vrancea, Vâlcea și Teleorman sunt mai ușor controlabile politic, fiind dependente de banii de la București.

În aceste județe, transferurile de la bugetul de stat reprezintă cea mai importantă sursă de finanțare pentru a-și putea plăti cheltuielile.

Transferurile către administrația locală sunt concepute de fapt pentru a reduce diferențele de capacitate fiscală între județe, dar ele pot funcționa și ca o armă economică, atrag atenția realizatorii studiului preluat de hotnews.ro.

Potrivit unui profesor universitar american de economie, Wallace Oates (în lucrarea Fiscal Federalism), descentralizarea fiscală contribuie la dezvoltarea economică care se traduce prin performanța locală, îmbunătățirea coeziunii economice, sociale și teritoriale.

În teorie, descentralizarea fiscală e foarte bună, pentru că administrațiile locale sunt cel mai aproape de cetățeni, cunoscându-le cel mai bine nevoile și posibilitățile. Descentralizarea este frecvent lăudată pentru efectele sale favorabile asupra potențialelor câștiguri economice sau acel „dividend economic al descentralizării”.

Dacă însă nu e făcută cu cap, ea poate adânci decalajele între regiuni, ținând cont că regiunile mai bogate au un avantaj, fiind mai eficiente și având o infrastructură instituțională superioară. Descentralizarea poate duce, de asemenea, la un transfer al dezvoltării economice de la periferie la centru dacă Statul distribuie resursele pentru a rezolva inechitățile regionale, mai arată studiul citat.

Bucureștiul e cea mai autonomă administrație locală din România. Alte județe cu tendință de creștere a autonomiei financiare locale sunt Argeș, Brașov, Cluj, Constanta, Ilfov, Sibiu și Timiș, mai ales în ultimii ani, de când autoritățile locale au găsit căi de creștere a propriilor venituri (atât printr-o mai bună colectare a acestora cât și prin programele de dezvoltare bazate pe dezvoltarea mediului de afaceri).

Sălajul figurează în studiul citat cu un deficit bugetar de -9.107.597 lei ( -3,17%), bani pe care trebuie să-i solicite de la bugetul de stat pentru a se putea gestiona.

Din perspectiva veniturilor proprii, există diferențe mari în ceea ce privește capacitatea județelor de a genera venituri proprii.

Curtea de Conturi a României vorbește în rapoartele sale de bugete locale nerealiste, fără legătură cu nevoile reale ale comunității locale sau cu resursele financiare reale.

„Exista o slabă preocupare a autorităților publice locale de a identifica si valorifica veniturile care pot rezulta din desfășurarea activităților economice sau din valorificarea bunurilor din patrimoniul lor public și privat”, arată Curtea de Conturi într-un raport.

Există județe cu un PIB pe cap de locuitor ridicat, dar cu o prestare minimă de servicii publice (Gorj, Alba), sau județe cu un nivel scăzut al PIB pe cap de locuitor, dar cu un nivel semnificativ al cheltuielilor publice locale (Iași).

Un nivel ridicat de responsabilitate fiscală se înregistrează în Timiş, Constanţa, Cluj, Prahova, Braşov, Bihor şi Iaşi, mai arată autorii documentului.

Pe de altă parte, în ultimii 20 de ani, din 42 de județe, doar 15 au avut o dinamică mai rapidă a PIB/capita decât media națională. Celelalte 27 au avut o viteză de dezvoltare mai redusă, deteriorându-și poziționarea relativă.

Județele care aleargă cel mai rapid în convergența reală sunt București, Cluj, Timiș, Alba, Sălaj, Tulcea și Sibiu. Județele care au pierdut cel mai mult în porționarea relativă față de media națională sunt Covasna, Ilfov, Constanța, Harghita, Mureș, Galați, Vrancea, Bihor și Bacău.

Post Views: 131