Redacția
Dosarul retrocedărilor clădirilor în care își desfășoară activitatea în prezent Colegiul Național “Silvania” Zalău urmează să primească primul termen de judecată la Înalta Curte de Casație și Justiție. În acest moment, dosarul se află în procedura de filtru, după ce, la finele anului trecut, magistrații au admis cererea formulată de Primăria Zalău și au sesizat Curtea Constituțională cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată de administrația locală.
Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când problema imobilelor în care funcționează cel mai prestigios liceu din județ așteaptă o rezolvare. Dosarul de retrocedare este nesoluționat din 2003, an în care Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului a solicitat retrocedarea în natură a imobilelor și terenului aferent colegiului, în baza OUG nr.94/2000 privind retrocedarea unor imobile care au aparținut unor culte religioase din România și a unor cărți funciare anexate cererii. În primă fază, cererea a fost adesată Comisiei Speciale de Retrocedare. Aceasta a respins solicitarea, așa că s-a ajuns în instanță.
În solicitarea lor, reprezentanţii Eparhiei au susţinut că, de la înfiinţarea din 1640 şi până la naţionalizarea din 1948, atât imobilele cât şi instituţia care a funcţionat în cadrul acestora au aparţinut bisericii reformate.
De cealaltă parte, statul român, prin Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri care au aparţinut cultelor religioase din România, a susținut că din înscrisurile depuse la dosarul aferent cererii de retrocedare nu a reieşit dovada dreptului de proprietate al Eparhiei Reformate la momentul preluării.
Eparhia Reformată Piatra Craiului a solicitat anularea Deciziei nr. 5692/23.06.2016 emisă de Guvernul României – Comisia Specială de Retrocedare a bunurilor imobile care au aparţinut Cultelor Religioase, prin care s-a respins cererea de retrocedare.
În 2017, Curtea de Apel Cluj a respins demersul inițiat de Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului, pe motiv că nu există acte doveditoare care să le susțină solicitarea și să le dovedească dreptul de proprietate. Reprezentanţii Eparhiei au făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. După trei ani de zile de procese, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a trimis dosarul înapoi la Curtea de Apel Cluj, pentru rejudecare. În plus, a dispus administrarea probelor cu înscrisuri, topografică pentru identificarea imobilelor şi expertiză în construcţii şi efectuarea unui studiu istoric privind cunoaşterea evoluţiei istorice a instituţiei de învăţământ ce şi-a desfăşurat activitatea în acest imobil de la înfiinţare şi până la preluare.
În noiembrie 2021, judecătorii clujeni au pronunțat o sentință prin care au admis, în parte, plângerea formulată de Eparhia Reformată împotriva Comisiei Speciale de Retrocedare, pe care au obligat-o să restituie în natură imobilul compus din 20.132 mp de teren și construcțiile existente -Corpul A, Corpul B, Corpul C6 – unde funcționează toaleta și modulul de încălzire, fântâna, sala de sport, pasarela și terenul de sport împrejmuit. Totodată, noul proprietar era obligat să păstreze încă cel puțin 5 ani funcționalitatea clădirilor pentru învățământul obligatoriu de stat și să respecte obligațiile prevăzute de lege pentru corpurile – monument istoric. În plus, Guvernul României – Comisia Specială de Retrocedare a fost obligat să plătescă Eparhiei suma de 11.950 de lei drept cheltuieli de judecată.
Primăria Municipiului Zalău, care a formulat cerere de intervenţie în dosar, a trimis Guvernului o adresă prin care a solicitat atacarea acestei hotărâri judecătoreşti.
Recursul a fost înregistrat la ÎCCJ în ianuarie 2022, iar în octombrie 2022 instanța decis să suspende judecata până când Curtea Constituțională se va pronunța cu privire la excepția de neconstituționalitate formulată de Primăria Zalău. Astfel, în acest moment dosarul este în faza prealabilă judecății, în procedură de filtru, primul termen de judecată urmând a fi alocat ulterior.
Articolul la care se face referire în excepția de neconstituționalitate invocată de administrația locală prevede că “în situaţia în care imobilul retrocedat prin decizia Comisiei speciale de retrocedare se află în domeniul public al statului sau al unei unităţi administrativ-teritoriale, acesta urmează a fi scos din domeniul public, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare”.
În cazul unei sentințe definitive nefavorabile, Colegiul Național “Silvania” Zalău reprezintă al doilea imobil important din municipiu care ar putea intra în proprietatea Eparhiei Reformate, după achiziția clădirii în care a funcționat fostul Palat al Copiilor Zalău.
Colegiul Național “Silvania” Zalău este cel mai vechi liceu din județul Sălaj, cu rădăcinile în prima jumătate a secolului al XVII-lea. În anul 1646, la Zalău funcționa deja un gimnaziu reformat (calvinist). În prima fază, limba de predare a fost limba latină, apoi limba maghiară, iar din secolul trecut limbile română și maghiară.
În decursul timpului, denumirea școlii s-a schimbat de mai multe ori. La început se numea Gimnaziul Evanghelic Reformat, apoi Colegiul Evanghelic Reformat. În anul 1903, când a fost construit actualul sediu principal cu trei nivele, a primit numele de Colegiul Reformat „Wesselényi”. Între 1953-1965, școala a purtat numele poetului Ady Endre, apoi s-a mai numit Liceul de Matematică-Fizică, Liceul Teoretic și, din 2001, poartă denumirea de Colegiul Național „Silvania”.
De-a lungul existenței sale, a fost un important centru pentru cultura și învățământul din zonă. Odinioară, aici au studiat poetul Ady Endre, exploratorul și omul de știință Bíró Lajos, eminentul om politic Iuliu Maniu, Gyarmathi Sámuel – medic, lingvist si profesor distins, sculptorul Balaskó Nándor, politicienii Szikszai Lajos, Kun Béla, Victor Deleu, Iulian Andrei Domșa, lingvistul Márton Gyula, psihologul Zörg Benjamin, istoricul-scriitor Petri Mór.
