De-a lungul timpului, o serie de oameni au condus organizații politice, au fost lideri în comunități locale sau județene, au făcut parte din administrația locală sau județeană, și-au expus și, în unele cazuri, impus, ideile, iar acum au ajuns care pe unde. Primari, consilieri județeni, președinți de organizații politice, funcționari publici. Toți cercetați pentru infracțiuni, dar numai unii dovediți în instanță și condamnați.

Dosarele penale în care au fost implicați, acuzați, cercetați, judecați și, unii, condamnați, au ținut primele pagini ale ziarelor multe ediții. Unii dintre ei s-au retras de tot din viața publică, alții încă sunt activi.

Însă, lecția pe care fiecare caz în parte a oferit-o este aceea că nimic (mai ales, puterea și funcția) nu este veșnic, că azi ești lider, iar mâine poți fi jos. Sau, cum se întâmplă în anumite cazuri, poți să stai în con de umbră după tăvălugul judiciar și să ai încă putere… Depinde și de noroc.

Primari… cu pâine și circ

Faptul că mulți dintre edilii sălăjeni au obținut mandate repetate în fruntea comunităților arată că au avut control și putere. Au oferit ”pâine”, dar și circ. Deși aveau probleme penale, în 2016 au fost realeși în funcții. Unii și-au dovedit nevinovăția în instanță, iar alții conduc și acum comunități. O parte dintre perdanți s-au retras în rândurile din spate dar o duc bine.

Septimiu Cătălin Țurcaș, unul dintre cei mai cunoscuți și influenți primari sălăjeni. A condus Șimleul din anul 2004, timp de 5 mandate. Influent lider PD-L, ulterior PNL, Țurcaș părea invincibil în toate, probabil și datorită legăturilor de rudenie și prietenie cu oameni influenți din diferite domenii, inclusiv judiciar. Chiar dacă avea calitatea de inculpat și avea o condamnare încă din luna iulie, în septembrie 2020 a fost reales în funcția de primar al orașului Șimleu. Însă, sentința definitivă din decembrie 2020 a dus la revocarea din funcție. Septimiu Țurcaș a fost cercetat penal într-un dosar cu afaceri imobiliare prin care oraşul Şimleu Silvaniei ar fi fost păgubit, prin reconstituirea dreptului de proprietate în mod nelegal, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu. Valoarea prejudiciul ar fi de sute de mii de lei. La un an de la finalul ”ediliei”, același Septimiu Țurcaș a fost numit administrator al Asociației Regionale Someș-Tisa, funcție pe care o ocupă și în prezent.

Radu S.V. Căpîlnașiu, edil al municipiului din 2004 până în 2016, cunoscut la nivel național pentru că se regăsea printre primarii cu cele mai mari suprafețe de teren în proprietate din țară. Într-un clasament realizat de către Econtext după declarațiile de avere postate în urma alegerilor locale din 10 iunie 2012, Căpîlnașiu ocupa locul 3 la nivel național după suprafața totală a terenului deținut, cu terenuri ce însumau 59.952 metri pătrați. Fostul primar al Zalăului a ținut și el prima pagină, fiind cercetat penal într-o cauză disjunsă din dosarul retrocedărilor, în care Dan Radu a fost arestat pentru trafic de influență, spălare de bani și dare de mită. Căpîlnașiu este încă implicat în viața politică, însă nu în prima linie. Acesta i-a cedat președinția PNL Sălaj lui Lucian Bode, după eșecul la localele din 2016, și acum este angajat în cadrul Companiei de Apă Someș-Tisa.

Varga Andrei (UDMR), fost primar al orașului Cehu Silvaniei, și-a încheiat cariera în administrație după ce a fost trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni de abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals. A efectuat decontări ilegale pentru mai multe lucrări neefectuate, prejudiciind astfel bugetul local; a majorat nelegal cu suma cu 74.929 de lei prețul unui contract de lucrări încheiat între firma Drum Construct și Primăria Cehu Silvaniei.

Ioan Cătană, fost primar PSD al comunei Chieșd și unul dintre primarii ”cu greutate” ai anilor 2000, a fost acuzat, la începutul lunii martie 2015, de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj de trei fapte de corupție și conflict de interese. La începutul lunii aprilie, procurorii au renunțat la două capete de acuzare. Deși a părăsit barca social-democrată și a candidat în 2016 pentru un nou mandat de primar, Cătană nu a reușit să mai obțină voturile comunității.
Ioan Barou (PNL), fost primar al comunei Bocșa și unul dintre cei mai populari edili sălăjeni, a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu asimilat faptelor de corupție. Primarul a fost condamnat pentru că a emis acte false fiului secretarului comunei, ajutându-l astfel pe acesta să obțină subvenții pentru construirea unei case. Nici acesta nu a mai câștigat alegerile în comunitate în 2016, după ce s-a înscris în cursă ca și candidat independent dar susținut din umbră de PNL, iar liniștea s-a lăsat peste administrația comunei.

Fostul primar din Crișeni, Maior Andrei (UDMR), condamnat la pedeapsa de 6 luni de închisoare cu suspendare și doi ani și șase luni termen de încercare, pentru savârșirea infracțiunii de conflict de interes, a fost și el destituit de prefect la începutul anului 2015. Încălcase regimul juridic al conflictelor de interese în materie administrativă întrucât, în perioada 8 noiembrie 2010 – 1 noiembrie 2013, a semnat în calitate de primar dispoziţia de numire a fiului său în funcţia de consilier al primarului, precum şi contractul individual de muncă al acestuia. Andrei Maior a încheiat la acea vreme un acord de recunoaștere a vinovăției cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău, pentru minimalizarea pedepsei.

Liviu Fărcaș (PNL) de la Cizer a câștigat alegerile în 2016, dar a fost condamnat în 2017 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese și are interzise o serie de drepturi, timp de zece ani. Vasile Lazăr (PNL) de la Măeriște și Ioan Cheșeli (PSD) de la Cristolț sunt primarii care au fost cercetați, judecați, dar conduc și acum comunitățile locale. Un alt fost primar longeviv din Sălaj care a câștigat în instanță este Isaia Maghiar (PSD) de la Bălan. Acesta însă a pierdut alegerile locale din septembrie 2020.

Funcționari publici renumiți…

Stelian Potroviță ar putea lua titlul de cel mai cunoscut funcționar sălăjean, aparent invincibil, în cei 26 de ani cât a ocupat funcția de secretar al Municipiului Zalău. Implicat în tot și-n toate, Potroviță s-a pensionat în 2017, nu înainte de a fi cercetat într-un dosar greu. Procurorii DNA susţin că, prin infracţiunea săvârşită de fostul secretar al municipiului și complicii săi, statul român a fost prejudiciat cu 1,75 milioane de lei.
Inculpați în acest dosar sunt Stelian Potroviță, Dorel Crinel Onaca, Dan Radu. Parte civilă este Ministerul Finanțelor, iar parte responsabilă civilmente apare Primăria Municipiului Zalău. Judecarea cauzei privind afacerile cu terenuri derulate de fostul secretar, Stelian Potroviță, și complicii săi a început în 2022. La ultimul termen, în februarie 2022, judecătorii au respins ”cererea inculpaţilor Potroviţă Stelian, Onaca Dorel Crinel şi Dan Radu de instituire a măsurii asigurătorii asupra patrimoniului părţii responsabile civilmente UAT Municipiul Zalău. Respinge cererea formulată de inculpatul Dan Radu de restrângere a măsurii sechestrului asigurător raportat la valoarea probabilă a sumei de recuperat”, se arată pe portalul instanței.

Tot la Tribunalul Maramureș s-au mai judecat două cauze, reunite ulterior, în care au fost respinse plângerile formulate de trei persoane împotriva lui Potroviță, Căpîlnașiu, Claudiu Băican, Dan Radu, Dorel Onaca, Ioan Ureche și Grigore Chiș.

Un alt caz care a făcut mare ”vâlvă” în 2012 a fost a lui Nicolae Ciupe, ginerele fostului primar al comunei Lozna. Acesta a fost trimis în judecată de catre procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj pentru infracțiunea de luare de mită. A fost găsit nevinovat, iar anchetatorii au stabilit că socrul său, primarul Augustin Sabou, nu a fost implicat în „tranzacția” dintre acuzat și acuzator.

Alți doi funcționari, din Pericei și Românași, au devenit cunoscuți după ce inspectorii Camerei de Conturi Sălaj au solicitat procurorilor, în 2016, să deschidă două dosare penale și să cerceteze neregulile constatate la primăriile din cele două comune. La Pericei, un dosar pentru abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals, după ce au descoperit, în urma controalelor, un prejudiciu de 111.930 de lei; la Primăria Românaşi, au descoperit un prejudiciu de 128.611 lei.

Femeile de fier ale politicii sălăjene din anii *90-2000

Lia Stanca și Daniela Gabriela-Coța. Două femei renumite în politica sălăjeană (și nu numai) care au cunoscut și mărirea, și decăderea.

Lia Stanca, femeie de afaceri și politician, fost candidat în 2020 la Senatul României din calitatea de președinte al Partidului Ecologist Român (PER), parteneră de afaceri a Elenei Udrea, lăudată cândva de politicieni mari, foști și actuali, fosta soție a generalului Viorel Stanca. Luna aceasta a fost condamnată de Tribunalul Sălaj la 5 ani de închisoare cu executare, fără acord de recunoaștere a faptelor pentru infracțiuni de evaziune fiscală. În plus, instanța o obligă la plata sumei de aproximativ 4 milioane de lei către bugetul de stat, prejudiciu nerecuperat constând în impozit pe profit şi TVA. Pentru recuperarea banilor, procurorii au instituit sechestru asiguratoriu pe mai multe bunuri ale inculpatei, măsură menținută și de instanță.

Daniela Coța, fostă colegă de partid cu Radu Căpîlnașiu în PD, mutată apoi la PSD, ajunsă președinte a femeilor social-democrate sălăjene, viceprimar al Zalăului până în 2016, apoi, vârful carierei, consilier la cabinetul premierului Viorica Dăncilă. Deținătoare a unei televiziuni și ziar local, plus chioșcurile de ziare din Zalău a căror amplasamente le-a obținut pe vremea când era viceprimar, Dana Coța a fost implicată mai bine de 10 ani în viața politică sălăjeană. Soțul ei, Vasile Coța, fost președinte ALDE Sălaj și fost președinte al Volei Club Municipal Zalău, i-a fost alături pe drumul măreției și decăderii.

Ambii au rămas fără funcții politice după ce au fost cercetați și trimiși în judecată, în toamna anului trecut, în scandalul banilor de la clubul de volei. În mai 2020, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, măsură înlocuită ulterior cu arestul la domiciliu. Ambii au acum calitatea de inculpați în dosarele ajunse la Tribunalul Sălaj în noiembrie 2022, pentru săvârșirea infracțiunilor de obținere ilegală de fonduri în formă continuată – 26 de acte materiale și delapidare în formă continuată – 228 de acte materiale. Procurorii spun că, în perioada 2017-2020, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, ar fi obținut pe nedrept peste 1.200.000 lei din bugetul local al Municipiului Zalau, cu titlu de finanțări nerambursabile, prin prezentarea de documente false sau inexacte. Prin înscrisuri false, și-ar fi însușit din conturile clubului peste1,9 milioane de lei.

Primăria Zalău s-a constituit parte civilă, următorul termen de judecată fiind 3 februarie 2023. Tot Daniela Coța se judecă și cu Finanțele Publice și cu un lichidator judiciar, pentru falimentul uneia dintre firmele de presă la care are calitatea de administrator special.

Post Views: 126