La Almasu istoria se imbina cu prezentul in mod fericit

Apa pentru toata comuna
Ca intindere, comuna Almasu este cea mai mare unitate teritorial-administrativa din judet. Pe o suprafata de 159,70 de kilometri patrati se desfasoara noua asezari. Actualul primar, Danut {uruca, pune suflet ca toate proiectele privind modernizarea si dezvoltarea satelor sa prinda contur. Asa se face ca se afla in curs de finalizare lucrarile de aductiune de apa in Jebuc – Sfaras – Almas. La ora documentarii noastre investitia se afla in probe tehnologice. Izvorul situat in localitatea Stana asigura distributia apei prin cadere. Pe 12 kilometri se intinde aceasta retea. Valoarea investitiei este de 2.500.000 de lei.Un alt tronson de aductiune a apei potabile in curs de finalizare este situat intre localitatile Stana si Petrinzel. In acest caz apa va fi pompata intr-un bazin de unde va ajunge prin cadere in gospodariile cetatenilor din cele doua sate. Un alt proiect are ca obiectiv realizarea sistemul de canalizare in localitatile Jebucu-Sfaras-Almas Si daca tot suntem la capitolul apa si canalizare, nu putem sa nu amintim ca a fost depus un proiect pentru aductiunea de apa si canalizare in localitatile Babiu si Mesteacan. Proiectul a devenit eligibil. Tot pentru aductiune de apa si canalizare in satul {aud s-a intocmit un studiu de fezabilitate.
Nu vreau sa-mi dezamagesc alegatorii
Doar de sapte luni Danut {uruca vegheaza la destinele semenilor sai din comuna Almasu. De sapte luni de cand comunitatea l-a ales in functia de prim-edil. Constructor fiind de profesie, actualul primar n-a tinut neaparat sa intre in structurile administrative. Ii facea placere sa lase in urma sa constructii solide care sa sfideze timpul, in Cluj-Napoca, in Huedin, peste tot unde era solicitat sa-si etaleze maiestria. Asta pana intr-o buna zi, cand dupa retragerea primarului Eugen Ujvari, obstea i-a cerut lui {uruca sa o carmuiasca. Nu putea sa o refuze. Asa ca la alegerile locale din luna martie din Almasu si-a depus candidatura pentru functia de primar. Oamenii i-au acordat increderea cuvenita. „Indiferent cat timp voi fi primar, spunea Danut {uruca, nu vreau sa trec ca umbra pe apa, vreau sa las ceva in urma mea, ceva durabil precum constructiile pe care le-am ridicat. Alegatorii mei trebuie sa fie multumiti de optiunea lor si nu vreau sa-i dezamagesc”.
Drumuri, drumuri, drumuri
Almasu fiind cea mai intinsa comuna a judetului si reteaua de cai rutiere este pe masura. Multe drumuri erau greu accesibile pe vreme de ploaie si dezghet. Prin anumite programe guvernamentale, dar si cu fonduri din bugetul local s-a reusit modernizarea si reabilitarea drumurilor comunale si a ulitelor din sate.. A fost asfaltat drumul judetean DJ 103 care face legatura intre localitatile Sfaras si Jebuc pe o lungime de 10 kilometri. Alt drum judetean DJ108 dintre Almas – Babiu – Mesteacan a fost pietruit, apoi i s-a aplicat un tratament dublu bituminos pe o distanta de 14.500 de metri. Peste 30 de kilometri de drumuri comunale au fost modernizate. Amintim aici drumul comunal DC 66 dintre Cutis si Mesteacan, drumul comunal DC 69 care face legatura intre centrul de comuna si satul Petrinzel, cu cotinuare pana in Stana si Stana Halta, precum si drumul comunal DC 61 dintre Almasu si {aud. Cum toamna este pe aproape, primarul {uruca a intreprins o actiune de intretinere si reparare a drumurilor de hotar pentru accesul la exploatatiile agricole. Lucrarile vor fi suportate din bugetul propriu.
Pastrav de Sfaras
In satul Sfaras, ascuns parca de privirile lumii, o familie s-a apucat sa creasca pastravi. Nu doar asa de dragul de a-i vedea lucind in apa, ci pentru a obtine un profit. Si afacerea este prospera. Toata familia lui Ioan Barta este implicata in aceast job. Sunt aplicate tehnologii moderne de hranire si crestere a pastravului, iar rezultatele sunt pe masura. De desfacere nu duce lipsa. Multi beneficiari vin dupa pastrav acasa, la Sfaras, dar nici pietele din Zalau sau Huedin nu sunt vitregite de pastravul viu. Ioan Barta spunea ca a depus un proiect pentru accesarea de fonduri europene, in vederea extinderii afacerii. Proiectul in valoare de trei milioane de euro a intrunit punctajul necesar pentru a deveni eligibil.
Asezamintele culturale nu-s neglijate
Starea asezamintelor culturale este mereu in atentia prim-edilului de Almasu. Printr-un proiect depus la Comisia Nationala de Investitii, proiect care a devenit eligibil si a obtinut deja avizarea se are in vedere reabilitarea si dotarea Caminelor culturale din centrul de comuna si din satul Mesteacan. Reabilitare in contextul de fata inseamna repararea sarpantelor, inlocuirea tamplariei clasice cu cea de termopan, schimbarea parchetului, retencuirea exteriorului si zugravirea in interior. In ceea ce priveste dotarea celor doua asezaminte de cultura, va fi achizitionat mobilier (mese, scaune) pentru anumite manifestari prilejuite de evenimentele din comunitate (nunti, botezuri, parastase etc). S-a intocmit studiul de fezabilitate pentru amenajarea unui Centru de informare turistica cu fonduri obtinute prin accesarea Masurii 313. In centrul comunei, in aceasta primavara a fost amenajat un cochet parc, pentru clipele de relaxare ale adultilor, dar si pentru joaca celor mai tinere vlastare din sat.
Cotrobaind prin ungherele istoriei
Comuna Almasu este situata in partea sudica a judetului Salaj, in bazinul hidrografic al raului cu acelasi nume. Comuna are in componenta noua localitati: Almasu – sat resedinta de comuna, Babiu, Cutis, Jebucu, Mesteacan, Petrinzel, Sfaras, Stana si {audu. Istoria comunei este strans legata de prezenta pe teritoriul ei a Cetatii Almasului, cetate de aparare construita in secolul al XIII-lea (1249-1278) in urma navalirii tatare. Localitatea Almasu este mentionata documentar in anul 1239 sub denumirea de Monasterium de Almas, denumire ce tradeaza prezenta unei manastiri care a stat la baza construirii cetatii. Populatia comunei numara la ultimul recensamant 2853 locuitori, avand o structura etnica astfel: 58,04 la suta romani, 35,33 la suta maghiari, 6,6 la suta tigani. Comuna Almasu dispune de bogate resurse naturale, insuficient exploatate. Aici putem aminti fondul forestier de circa 6120 de hectare, pasunile, fanetele naturale, vegetatia si fauna.