La data de 3 octombrie 1916 sosea în România aflată în plin război, Misiunea Militară Franceză condusă de generalul Henri Berthelot, ca urmare a deciziei Franței de a trimite în țara noastră o misiune militară care să ajute trupele române să facă față atacurilor tot mai intense ale trupelor inamice. De altfel, sosirea acestei misiuni militare avea loc într-un moment dificil pentru trupele române, deoarece după intrarea României în război de partea Antantei în august 1916 și ofensiva de eliberare a Transilvaniei, insuficienta susținere a acțiunilor trupelor române de către Aliați, a determina Marele Cartier General să ia decizia retragerii trupelor la sud de Carpați. Astfel, la data de 3 octombrie 1916, generalul Berthelot și Misiunea franceză pe care o conducea erau primiți în gara Periș de înalte oficialități române, în frunte cu regele Ferdinand, cu toții nutrind speranța unei bune colaborări militare între România și Franța. Inițial, Misiunea franceză a fost alcătuită din patru ofițeri de stat major ce erau adjuncți ai șefului misiunii, nouă ofițeri instructori de infanterie, un ofițer instructor de cavalerie, cinci ofițeri superiori de artilerie și un ofițer pentru serviciul cifrului, în total 21 de ofițeri în frunte cu șeful misiunii, generalul Berthelot.

Până la începutul anului 1917, numărul acestora avea să crească în funcție de evoluția operațiunilor militare și de necesitățile frontului român, totodată având loc o schimbare a structurii și a rolului misiunii franceze care după această dată va avea în componență 430 de ofițeri și 1150 de soldați, ce vor contribui la ampla acțiune de refacere și de reorganizare a armatei române. În paralel cu prezenţa membrilor Misiunii Militare Franceze, armata română a beneficiat de o substanțială înzestrare cu armament, muniţie şi echipament militar, deosebit de necesar în acele vremuri de război. Încă de la început, generalul Berthelot a participat zilnic la prezentarea rapoartelor informative asupra operațiilor militare, iar după pierderea capitalei București,Misiunea militară franceză a participat activ la acțiunea de reorganizare a armatei române, retrasă în Moldova și la elaborarea planurilor de operații în vederea desfășurării bătăliilor din vara anului 1917.

În cadrul Misiunii militare franceze, un rol deosebit de important l-a avut Misiunea Aeronautică, ce a au efectuat operații tehnice curente de întreținere a aparatelor de zbor și de instruire a personalului navigant românesc. De asemenea un rol deosebit de important l-a avut Misiunea Serviciului Sanitar și cei din 88 de medici ce au lucrat au lucrat în sălile de operații și de tratamente din spitalele de campanie , unde au salvat viața a numeroși militari români. Misiunea Militară Franceză s-a dovedi de un real folos şi pentru limitarea ravagiilor pe care le-au făcut tifosul şi febra tifoidă atât în rândul militarilor, cât şi în cel al populaţiei civile. De altfel , cel mai mare succes al Misiunii Militare Franceze a fost transformarea armatei române într-o forţă redutabilă care a reuşit , în ciuda unei presiuni serioase a Puterilor Centrale , să păstreze zona Moldovei și teritoriu naţional şi să nu poată scoate România din război .

De asemenea Misiunea Militară Franceză a avut şi o componentă pacifistă încercând să menţină şi un echilibru în relaţiile dintre aliaţii români şi ruşi, relaţii care din păcate s-au tot deteriorat până la retragerea Rusiei din război şi îngheţarea frontului în martie 1918. Astfel că rămaşi singuri împotriva germanilor, austro-ungarilor şi bulgarilor, România a fost nevoită să încheie Pacea de la Buftea-Bucureşti, în acest fel nici Misiunea Militară Franceză nu mai avea motiv să staţioneze în România. Numai că generalul Berthelot s-a reîntors în fruntea unor armate ale Antantei, trecând Dunărea la câteva zile după ce România a redeschis ostilităţile cu Puterile Centrale în noiembrie 1918, ajutând România până la sfârșitul războiului.

Sursa informației: Lecția de istorie https://www.facebook.com/LectiaIstorie/

Post Views: 123