Tot mai multe fapte penale comise de minori

Cu toate că delicvența juvenilă e în creștere și tot mai mulți tineri consumă droguri sau ajung să comită infracțiuni, 20 de primării din Sălaj au fost, deocamdată, dezinteresate de protecția socială a comunităților

 

Fiecare unitate administrativ-teritorială avea obligația să înființeze un consiliu comunitar consultativ pentru protecția copiilor și tinerilor, din care să facă parte diferiți reprezentanți ai comunității locale, pentru a preveni abandonul școlar și faptele anti-sociale în rândul comunităților, așa cum și Constituția prevede protecția tinerilor. Însă, deși Avocatul Poporului a trimis o recomandare, iar Instituția Prefectului a trimis o adresă tuturor primăriilor din județ, 20 de primării nu au făcut încă niciun demers în vederea înființării consiliului comunitar consultativ. În unele cazuri, nu se impune înființarea consiliului, dar multe administrații locale nu au dat nici măcar un răspuns Instituției Prefectului.

”Urmare a Recomandării Avocatului Poporului nr. 97 din 23 iunie 2022 referitor la respectarea prevederilor art. 49 din Constituție – protecția copiilor și a tinerilor, Instituția Prefectului – Județul Sălaj (…) a dispus următoarele: a fost transmisă Adresa Instituției Prefectului – Județul Sălaj nr. 7119/12 iulie 2022 către toate unitățile administrativ-teritoriale din județ, prin care s-a solicitat comunicarea hotărârii de consiliu local prin care a fost constituit Consiliul Comunitar Consultativ și examinarea oportunității înființării acestuia, în cazul în care nu a fost constituit încă. Totodată, U.A.T.-urilor li s-a solicitat  din nou să conștientizeze importanța și necesitatea implicării colectivităților locale în identificarea copiilor aflați în risc de neșcolarizare și să intervină eficient pentru sprijinirea acestora. Potrivit răspunsurilor primite, situația centralizată este: 22 de UAT-uri au constituit Consiliul Comunitar Consultativ și au transmis copie după hotărârea de consiliu local, 19 UAT-uri au făcut demersurile necesare pentru constituirea Consiliului Comunitar Consultativ, aprobarea acestuia fiind pe ordinea de zi a următoarei ședințe de consiliu local; 20 UAT-uri nu au constituit Consiliul  Comunitar Consultativ”, a precizat prefectul Dari Toma.

De la 20 de primării, Prefectura nu a primit nici măcar un răspuns

Primăriile care nu au făcut nimic (încă), din cele 20, adică nu au dat nici măcar un răspuns Prefecturii, sunt Băbeni, Bocșa, Boghiș, Cizer, Cristolț, Halmăjd, Marca, Meseșenii de Jos, Năpradea, Românași, Șimișna, Șimleu Silvaniei, Valcău de Jos, Zalha. Comunele Bănișor și Benesat au răspuns că nu există minori neșcolarizați sau care au renunțat la frecventarea învățământului obligatoriu, în timp ce comunele Crasna, Gâlgău, Măieriște, Surduc și Municipiul Zalău au comunicat numărul minorilor neșcolarizați. Ultimele două UAT-uri au comunicat și faptul că s-au făcut primele demersuri pentru constituire, la fel ca și în Agrij, Almașu, Bobota, Buciumi, Carastelec, Chieșd, Coșeiu, Crișeni, Dobrin, Hida, Ip, Lozna, Nușfalău, Poiana Blenchii, Sălățig, Sâg, Șamșud și Zimbor.

UAT-urile în care a fost contituit deja prin HCL Consiliul Comunitar Consultativ sunt: Bălan, Camăr, Cehu Silvaniei, Creaca, Cuzăplac, Dragu, Fildu de Jos, Gârbou, Hereclean, Horoatu Crasnei, Ileanda, Jibou, Letca, Mirșid, Pericei, Plopiș, Rus, Sânmihaiu Almașului, Someș Odorhei, Sărmășag, Treznea, Vârșolț.

Problemele în care minorii sunt actori principali și motivele pentru care ar fi nevoie de o atenție sporită asupra problemelor sociale din comunitățile locale au fost puse pe tapet de autoritățile sălăjene, atât de Inspectoratul de Poliție Județean Sălaj, cât și de DGASPC Sălaj. Reprezentanții celor două instituții au atras atenția că delicvența juvenilă este în creștere, la fel ca și faptele penale comise de minori și că este nevoie de implicarea tuturor acorilor dintr-o comunitate, adică de un efort comun.

Infractori de mici…

Potrivit statisticilor prezentate, în ultimii doi ani, a scăzut și vârsta de la care minorii comit infracțiuni, s-au diversificat și infracțiunile, iar în majoritatea cazurilor colaborarea cu familiile minorilor este aproape imposibilă, cu atât mai mult cu cât nu există răspundere penală a părintelui pentru faptele copiilor, cum nici copiii până la 13 ani nu sunt sancționați de legile penale.

”Se comit fapte grave și o spunem cu cea mai mare seriozitate: fapte de natură pornografică, acte de natură sexuală, furt calificat, conducere fără permis, ultraj contra bunelor moravuri, efectuarea de operațiuni bancare în mod fraudulos, vârsta variind între 9 și 15 ani. Întâmpinăm probleme serioase și trebuie implicată comunitatea. Asistentul social nu are cum singur să rezolve problemele. Dacă s-ar înființa acele consilii comunitare consultative, asistenții sociali ar avea sprijin și am putea preveni comiterea infracțiunilor și a faptelor anti-sociale. Colaborăm foarte greu cu familiile minorilor, unii părinți nu vor să admită și nu ne ajută nici legislația din acest moment”, a precizat Violeta Milaș, directorul DGASPC Sălaj.

Marius Stupar, inspectorul șef al IPJ, a subliniat faptul că mai există o problemă gravă în rândul minorilor – consumul și traficul de droguri și de substanțe psihoactive, unde cad victime mai ales copiii din comunitățile defavorizate.

Cine poate face parte din Consiliul Comunitar Consultativ

Potrivit recomandărilor, din Consiliul Comunitar Consultativ pot face parte polițiști, medici, asistente medicale, asistente comunitare, profesorii, preoții de diferite confesiuni, oameni de afaceri, reprezentanți ai asociațiilor, reprezentanți ai primăriei din comuna, asitentul social sau oricine dorește să se implice pentru binele comunității. Mai simplu spus, este un parteneriat pentru viitorul fiecărei comunități.

Legea asistenței sociale nr. 292/2011 definește structurile comunitare consultative: ”structurile comunitare consultative reprezintă asocierea formală sau informală a unor oameni de afaceri locali, preoţi, cadre didactice, medici, consilieri locali, poliţişti, alţi membri ai comunităţii, în vederea sprijinirii autorităţilor administraţiei publice locale şi furnizorilor de servicii sociale în soluţionarea nevoilor de servicii sociale ale comunităţii”.