Din 2023, nu se mai poate cu de toate. Liceele vor fi nevoite să meargă într-o singură direcție: teoretic, vocațional sau tehnic
Noile legi ale educației obligă liceele să își asume filiera în care școlarizează elevii. O unitate de învățământ liceal nu va mai putea avea clase teoretice, tehnice și vocaționale. Ori una, ori alta.
În cadrul învățământului liceal funcționează trei filiere distincte: filiera teoretică cu profilurile umanist şi real; filiera vocațională cu profil militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic; filiera profesională cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului.
Ministerul Educației va stabili criteriile de încadrare a unei unități de învățământ liceal într-una dintre cele trei filiere, iar fiecare liceu va decide direcția spre care se orientează.
“Eu spuneam, încă din 2020, că liceele care sunt teoretice să rămână doar cu profil teoretic, cele care sunt vocaționale să rămână doar cu profil vocațional, iar cele tehnice doar cu profil tehnic. Adică să nu existe acest mozaic al școlilor. Atunci putem să facem școli serioase când nu le amestecăm. Pe viitor, va trebui să aleagă fiecare o singură direcție”, spune inspectorul școlar general, Vasile Bulgărean, care a dat ca exemplu Colegiul Tehnic “Alessandru Papiu Ilarian” din municipiu, unde există atât clase teoretice, cât și tehnice și vocaționale. O situație asemănătoare este și la Liceul Pedagogic “Gheorghe Șincai”.
Se va reglementa, de asemenea, transferul între cele trei filiere ale învățământului secundar superior, în baza unor examene. Testele vor fi axate pe testarea competențelor necesare pentru a efectua transferul și vor permite inclusiv schimbarea anului de studiu.
Avantajați sunt, de exemplu, elevii din învățământul dual, care, după cei 3 ani de studiu, vor putea să continue cu clasa a XII-a, iar apoi să dea examenul de bacalaureat.
Consorții școlare pentru învățământul dual
În noua lor formă, legile educației vorbesc și despre consorțiile școlare și consorțiile de învățământ dual, înființate la decizia administrației publice locale.
Consorțiile de învățământ dual sunt forme de asociere formate din licee profesionale, instituții de învățământ superior, autorități publice locale și operatori economici.
Rolul acestora este de a aduce la un loc, atât în interesul elevului, cât și al agenților economici, toți factorii implicați în procesul educațional, iar apoi în cel de integrare a absolvenților pe piața muncii.
Un consorțiu va asigura, de asemenea, o mai bună mobilitate atât a personalului didactic, cât și a elevilor, în special pentru orele de practică.
Ori cadru didactic, ori funcționar la primărie
Palatele copiilor, cluburile copiilor și cluburile sportive școlare se vor organiza şi funcţiona ca instituţii publice în subordinea consiliilor locale.
Administrațiile locale vor prelua personalul, activitatea, patrimoniul şi bugetul palatelor copiilor, cluburilor copiilor și cluburilor sportive școlare, unități conexe ale Ministerului Educației, care se reorganizează.
Personalul didactic de predare titular existent în cluburile sportive școlare, palatele copiilor şi cluburile copiilor care se transferă în instituțiile cu program sportiv suplimentar, respectiv pentru activități extrașcolare din subordinea autorităților administrației publice locale îşi pierde calitatea de personal didactic, dar îşi păstrează dreptul, pentru o perioadă de 10 ani de la momentul transferului, să participe la etape de mobilitate a personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în vederea ocupării de posturi didactice/catedre vacante în unităţi de învăţământ preuniversitar, potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului Educației.
“Legat de palatele și cluburile școlare, acestea vor trece în subordinea autorităților locale. Într-o perioadă de 10 ani, profesorii vor trebui să își aleagă: rămân funcționari la primărie sau își păstrează catedra didactică și pot să plece. Deci cluburile, palatele vor fi administrate de către comunitatea locală. Spunea, la un moment dat, domnul ministru: <pe consilierii școlari vrem să-i aducem să fie ai noștri, se opun; profesorii din cluburi vrem să meargă spre comunitatea locală, se opun>. Deci orice schimbare, la noi, e întâmpinată cu reticență. De exemplu, noi, la Zalău, pentru Palatul Copiilor nu avem spații. Nici la Jibou nu prea avem. Deci va fi foarte bine că aceste entități vor trece în subordinea autorităților locale”, spune inspectorul școlar general al ISJ Sălaj, Vasile Bulgărean.
Nu vom mai avea școli cu mai puțin de 40 de copii
Din 2023, nu vor mai funcționa școli care au mai puțin de 40 de copii. Situația este întâlnită în mediul rural, unde, în unele sate, sunt structuri ale unităților de învățământ care au doar câțiva copii într-o clasă. Pentru astfel de situații, noile legi ale educației prevăd ca structurile unde nu sunt măcar 40 de elevi să nu mai funcționeze. Elevii vor fi duși cu microbuzele școlare în centrele de comună. În plus, spațiile care găzduiesc școli vor putea primi altă destinație din partea primăriilor, dacă, timp de 3 ani, aici nu s-au ținut cursuri.
Bursa de performanță ajunge la cel puțin 500 de lei pe lună
Proiectul de lege, aflat luna aceasta în dezbatere publică, reglementează și cuantumul minim al burselor pentru elevi: bursa de excelență olimpică I/internațională – 1.000 lei/lună; bursa de excelență olimpică II/națională – 700 lei/lună; bursă de performanță școlară – 500 lei/lună; bursă profesională – 300 lei/lună; bursă socială – 300 lei/lună.
De aceste burse vor beneficia elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat, iar de bursele de excelență olimpică vor beneficia și elevii din învățământul preuniversitar particular acreditat.
Fondul pentru burse se alocă unităților de învățământ de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Educației, în funcţie de numărul de elevi. Școala este cea care va stabili atât nivelul bursei, cât și media de la care elevii pot primi această recompensă.
“În școală intră suma de bani alocată per capita, și școala va trebui să gestioneze, în interesul ei și în interesul copiilor, felul în care acordă bursele”, a explicat Vasile Bulgărean.
Cu alte cuvinte, bursele nu vor avea aceeași valoare la toate școlile, nici nu se vor acorda în aceleași condiții.
Autoritățile publice locale vor putea suplimenta fondul de burse al școlii.
Da, CNATCU de ce se desființează ? Întrebarea e retorică !