La data de 5 august 1944, la Rastenburg în Germania, a avut loc ultima întrevedere dintre mareşalul Ion Antonescu și Hitler. Însă, înainte de a pleca la întâlnirea cu Hitler, bănuind că serviciile secrete ale Reichului intuiseră intenţiile sale de a scoate România din război, mareşalul a înmânat o scrisoare generalului Pantazi pe care-l desemna drept succesor al său, în cazul în care ar fi fost arestat de fuhrer, autorizându-l totodată să încheie imediat armistiţiul pentru ieşirea țării din război, dacă lucrurile se agravau. Totuși la această întâlnire conducătorul german a dorit să ştie dacă, după prăbuşirea frontului de est, se mai putea baza necondiţionat pe fidelitatea României, iar răspunsul mareșalului Antonescu a fost unul evaziv, dictatorul nazist rămânând cu convingerea că Antonescu rămâne un aliat fidel. Această convingere l-a făcut pe Hitler să ordone abandonarea planului Margareta II, ce viza ocuparea României de către trupele germane, dacă aceasta ar fi intenţionat să treacă de partea Aliaţilor. Astfel, se poate spune că anularea acestui plan al Germaniei a fost unul dintre motivele reuşitei lovituri de stat obținute de comuniști la 23 august 1944. Totuși, conform documentelor și mărturiilor orale, la acea întâlnire dintre Hitler și mareșalul Antonescu din 5 august 1944, au existat și momente tensionate, iar într-un astfel de moment conducătorul german ar fi spus „Dumneata domnule mareşal, trebuie să înţelegi că dumneata şi armata dumitale, trebuie să rămână să lupte împreună cu mine până la ultimul soldat”. Și oarecum iritat de această remarcă mareșalul Antonescu a replicat cu următoarele cuvinte: „Ceea ce îmi cereți dumneavoastră este să mă sinucid împreună cu poporul meu şi cu armata mea, ca să câştigăm un război, pe care simt că îl pierdem. Nu, eu nu am să-mi ucid poporul pentru un țel anume. Și să nu uitam că dumneavoastră mi-aţi luat de pe front toate forţele blindate şi toate forţele valide şi le-aţi dus ca să apăraţi Prusia Orientală şi aţi lăsat tot frontul, fără o divizie blindată. La cererea dumneavoastră de a continua războiul am putea formula și noi mai multe cereri și anume să ne daţi aviaţie ca să ne apărăm contra anglo-americanilor care ne zdrobesc zi şi noapte, să ne daţi tancuri pentru că masa asta de tancuri ruseşti vine peste noi. Cu ce altceva să mă apăr?! Cu mica mea divizie de blindate? Şi altceva: dumneavoastră ne-aţi cerut petrolul, vi l-am dat. Ne-aţi cerut pâinea, v-am dat-o, iar toate cererile pe care le-aţi făcut, toate au fost onorate. V-am ruga acum să ascultați și cererile noastre dacă doriți să fim alături de dumneavoastră”. Oarecum surprins și descumpănit de aceasta replică, Hitler ar fi spus: „Suntem obosiţi şi iritaţi şi dumneavoastră şi eu, haideți să luăm masa şi să continuăm după aceea”. Se poate observa din această relatare, curajul pe care l-a avut Antonescu în fața lui Hitler, atunci când se punea problema interesului național al României. Din păcate acest curaj nu va fi folositor României deoarece doar peste câteva săptămâni la 23 august 1944, Antonescu avea să fie arestat, iar la conducerea țării aveau să vină comuniștii.

Sursa informației: Lecția de istorie https://www.facebook.com/LectiaIstorie/

Post Views: 712