Guvernul aplică noi măsuri fiscale de luna viitoare

 

Ordonanța de Guvern 16/2022, publicată vineri în Monitorul Oficial, aduce numeroase modificări la Codul Fiscal. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, spune că toate sunt în beneficiul economiei și al mediului de afaceri.

“Vorbim despre o ajustare echilibrată, din perspectiva noastră, între nevoia de a sprijini în continuare economia și cetățenii, de a proteja, dacă vreți, capitalul românesc, dar și veniturile salariaților și de a continua totuși într-o zonă sustenabilă de asigurare a unui echilibru fiscal-bugetar pe termen mediu și lung”, a declarat ministrul.

Modificările, unele cu aplicabilitate de la 1 august, altele de la 1 ianuarie 2023, se referă, printre altele, la TVA, la modul de plată a contribuțiilor pentru contractele de muncă cu jumătate sau sfert de normă, la impozitul pe dividente, impozitarea microîntreprinderilor pe profit, deduceri salariale.

“O modificare importantă a Codului Fiscal în beneficiul economiei, din punctul nostru de vedere, o reprezintă extinderea facilității în scutirea de impozit a profitului reinvestit și pentru zona de dezvoltare, de procesare producție, pentru că avem acest feed-back în economie; economia reacționează pozitiv atâta timp cât este sprijinită și trebuie să fie sprijinită și fiscal. Sunt o serie de excepții care sunt eliminate, cum ar fi excepția de cotă redusă de TVA de 5% la serviciile de restaurant, cazare și catering, și revenirea la cota de 9%. La fel, o eliminare în excepții de cotă redusă de TVA de 9% la băuturile pe bază de îndulcitori sau zahăr și revenirea la cota de 19%”, a spus ministrul.

Scutiri fiscale reduse, accize majorate, impozit pe dividente mai mare

Adrian Câciu a enumerat și alte modificări aduse Codului Fiscal, una dintre ele presupunând reducerea scutirilor fiscale pentru salariații din construcții, agricultură și sectorul alimentar. De la 1 august 2022, scade de la 30.000 lei la 10.000 lei plafonul de venituri lunare până la care salariații din sectorul agroalimentar și din construcții beneficiază de scutiri și reduceri de impozit și contribuții. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei, facilităţile fiscale nu se mai aplică.

Iar lista poate continua: “o ajustare a accizelor la tutun, inclusiv tutun încălzit, începând cu data de 1 august, dar și la alcool, având în vedere faptul că aceste accize, pe de o parte, la tutun, nu au fost actualizate în acest an, necesitatea unui calendar predictibil de cinci ani pentru accize, și, în cazul alcoolului faptul că nu au fost ajutate încă din 2015; o eliminare a facilităților privind deductibilitățile de la tranzacțiile imobiliare și revenirea la impozitarea la valoarea reală; o ajustare a cotei privind impozitul pe dividende de la 5 la 8%”.

Deduceri pentru salariați

“Totodată, am ridicat plafonul pentru care salariații din România beneficiază de deduceri, la 4.550 de lei pentru cei care au persoane în întreținere, și am introdus deduceri suplimentare pentru cei care sunt tineri, până la 26 de ani sau pentru familiile care au câte un copil, doi sau trei în întreținere, în funcție de numărul de copii, o deducere suplimentară de 100 de lei per copil”, a adăugat Adrian Câciu.

Microîntreprinderile fără angajați trec la impozit pe profit

Ordonanța elimină facilitatea fiscală prin care microîntreprinderile fără niciun angajat plătesc impozit pe venit, în cuantum de 3%. Din prima zi a anului viitor, impozitul de 1% pe venit se aplică doar microîntreprinderilor cu cel puțin un angajat.

De asemenea, scade de la 1 milion de euro la 500.000 de euro plafonul cifrei de afaceri până la care microîntreprinderile se încadrează la impozit pe venit. Dacă venitul trece de jumătate de milion de euro, firmele vor fi încadrate la impozit pe profit de 16%, din trimestrul următor celui în care s-a depășit acest plafon.

În plus, dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanță în veniturile totale este de peste 20%, aceasta va plăti impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-au depășit aceste praguri,

“Haideți să ne înțelegem la un lucru: nu există o tendință sau o încercare din partea statului de a închide, este o lărgire, dacă vreți, a opțiunilor. Pentru a beneficia de o anumită facilitate, trebuie să îndeplinești o serie de condiții. Dacă nu le îndeplinești ești o companie care devii companie plătitoare de impozit pe profit. Este foarte simplu. Nu închide nimeni pe nimeni, doar te duci într-o altă zonă fiscală. Este și prevedere expresă că această ajustare, dacă vreți, este opțională, este un element de noutate. Până acum, orice companie care se deschidea în România devenea microîntreprindere. Este o opțiune a celui care are această companie de a se încadra în condițiile pentru care poate să beneficieze de facilitatea de microîntreprindere. Sau dacă nu, să ai o companie care plătește impozit pe profit, unde, din punctul meu de vedere, în primii ani, practic, efectul de multiplicare nu te duce neapărat la randamente”, a explicat ministrul.

De luna viitoare, contribuții întregi pentru contracte part-time

Contribuția de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, nu poate fi mai mică decât nivelul contribuției de asigurări sociale aplicate asupra salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale.

“Se limitează munca la negru, pentru că acele persoane care sunt plătite cu două ore oficial vă asigur că nu trăiesc din două ore contravaloarea unui salariu minim. Am discutat cu mediul de afaceri și au recunoscut și dânșii că diferența era muncă informală. Eu cred că accentul trebuie pun pe lucrător, din perspectiva aceasta, pentru că oamenii până la urmă muncesc opt ore. Mulți dintre ei în spatele unui contract de două ore. Este o realitate, este un fenomen pe care l-au recunoscut și antreprenorii”, a justificat ministrul măsura.

Excepție fac elevii sau studenții, cu vârsta până la 26 de ani, ucenicii, persoanele cu dizabilități sau alte categorii de persoane cărora, prin lege, li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi, pensionari pentru limită de vârstă. De asemenea, beneficiază de excepție de la suprataxare cei care cumulează în cursul aceleiași luni venituri din salarii în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată este cel puțin egală cu salariul de bază minim brut pe țară.

Taxare diferită pentru PFA

În baza aceluași act normativ care modifică actualul Cod Fiscal, scade plafonul privind veniturile din activităţi independente, PFA, întreprinderi individuale, de la 100.000 de euro la 25.000 de euro. Astfel, contribuabilii pentru care venitul net se stabilește pe bază de norme de venit și care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare de 25.000 euro, au obligația, din anul fiscal viitor, să determine venitul net anual în sistem real.