Ești curios să afli poveștile vrăjitoarelor din Sălaj? Mergi la ”Beciul Cultural”

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău (MJAZ) găzduiește o nouă expoziție temporară în ”Beciul Cultural”, care poate fi vizitată de către public până la sfârșitul lunii iunie.

Intitulată ~Poveștile reale ale vrăjitoarelor din Sălaj~, expoziția redă poveștile documentate ale mai multor femei, dar și bărbați, care au fost acuzați de vrăjitorie, în satele aflate pe teritoriul județului Sălaj. Vânătoarea de vrăjitoare care a devastat Europa Evului Mediu a început mai târziu în zona Transilvaniei și a durat chiar și după ce împărăteasa Maria Terezia a interzis procesele de vrăjitorie, informează specialiștii MJAZ.

”La 5 martie 1714 a avut loc primul proces efectiv de vrăjitoare în comitatul Crasna împotriva lui Király Ilona (născută Kallós). Pe baza interogatoriului public și a mărturiilor, Ilona a fost acuzată de vrăjitorie și de prietenie cu diavolul de către mai mulți localnici, și – mai mult – Király Ilona a fost numită vrăjitoare de către o femeie (care era și ea condamnată) înainte de moartea ei. Totodată, s-a dovedit că Ilona  mai fost reținută o dată pentru suspiciune de vrăjitorie. Fiecare mărturie era bazată pe auzite sau zvonuri: ~Am auzit de la mătușa mea Györgyné Géresi că dânsa a zis: Dacă mă prind și pe mine, le dau pe mâinile lor femei de aici din Ilișua, că se vor mira și alții de ele!~. ~Eu încă în tinerețe am auzit, când tata lui István Varga era bolnav. Nevasta lui Tóbiás zicea: Király Ilona îi punea ceva în pogăci, din cauza lor se simte așa!~. Instanța a dispus o anchetă mai amănunțită în cazul Ilonei, iar în acest timp femeia a rămas în închisoare”, se arată într-un extras din documentare Poveștilor reale ale vrăjitoarelor din Sălaj.

Reprezentanții MJAZ mai arată că, în procesele care s-au derulat în localitățile de pe teritoriul Sălajului, în aproape jumătatea cazurilor acuzația a fost de prietenie cu diavolul, accentuând trăsătura anticreștină a inculpaților. Suspiciunea de  vrăjitorie era prezentă atât în comunitățile maghiare, cât și în comunitățile de români.

Vrăjitoria era privită ca o ocupație practicată în general de către femei, care se poate moșteni și învăța. Până acum, pe teritoriul Sălajului  am documentat 58 de persoane care au suferit din cauza acuzațiilor de vrăjitorie, din care  50 (46 de femei și patru barbați)  au trecut printr-un proces. Alte opt persoane (șase femei și doi bărbați) au intentat proces de calomnie împotriva acuzatorilor lor.

”Vă așteptăm, așadar, să vizitați expoziția ~Poveștile reale ale vrăjitoarelor din Sălaj~ pentru a pătrunde în universul întunecat al vânătorii de vrăjitoare și pentru a cunoaște dramele oamenilor care au fost nevoiți să facă față unor acuzații care puteau duce până la execuția lor”, spune Timea Kerestes, Curatorul expoziției.