Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu a semnat marți, 31 mai, prima cerere de plată, în valoare de 907,669 milioane de euro în cadrul Acordului de împrumut privind Mecanismul de Redresare și Reziliență. Mecanismul are o valoare totală de 14,94 miliarde de euro și a fost semnat în 2021 cu Comisia Europeană.
România a trimis la Bruxelles cererea de plată în valoare totală de 3 miliarde de euro.
Aceasta este prima din cele 10 tranșe programate pentru a fi disponibilizate în perioada 2022-2026. Potrivit Regulamentului privind instituirea Mecanismului de Redresare și Reziliență, statele membre au posibilitatea de a transmite cereri de plată de două ori pe an.
”Guvernul are ca prioritate zero implementarea cât mai rapidă și eficientă a reformelor asumate prin PNRR. România a îndeplinit la timp și integral cele 7 jaloane asociate acestei tranșe prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență, iar transmiterea cererii de plată către Comisia Europeană a fost condiționată de acest lucru. Acesta este încă un pas pe care îl parcurgem pentru ca fiecare ban cheltuit să fie pentru modernizarea țării”, a declarat Adrian Câciu.
Potrivit reprezentanților Ministerului Finanțelor, “fiecare tragere din împrumut este acordată în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene și are o maturitate de 30 de ani de la data disponibilizării, din care o perioadă de grație de 10 ani”. Rambursarea se va face în rate egale pe perioada rămasă până la maturitate.
Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți în Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și este împărțit în 15 componente. Cei șase piloni sunt: tranziție verde, transformare digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.