Redacția
Optiunea comunitatii – omul gospodar
„Omul sfinteste locul”, spune o vorba din popor. Si aceasta zicala se potriveste ca o manusa pentru Ioan Boer, primar de Ip. Fiu al locurilor, de bastina din Cosniciu de Jos, actualul prim edil a intrat in viata sociala si politica a comunei inca din anul 1990, cand a fost ales consilier local. Timp de zece ani, cu idei si fapte, si-a adus contributia la bunul mers al comunitatii, adesea izbindu-se de… zidurile birocratiei in frageda si originala noastra democratie. In anul 2000 a fost ales viceprimar al comunei Ip. A pornit cu vise mari, dar de multe ori acestea se spulberau. „Eram ca un bun inotator, povesteste Boer, legat de maini si de picioare si aruncat in apa. Nu am avut nici o putere de decizie. Primarul de atunci, Salanki, cu care am patimit timp de opt ani, se impotrivea aproape fiecarei initiative care imi apartinea. Cu chiu cu vai l-am lamurit sa acceseze Programul SAPARD pentru asfaltarea ulitelor din satele comunei Ip. A taraganat-o si a intins-o cu actiunea de declansare a procedurilor, asa incat am pierdut peste sapte kilometri de asfalt. In loc de 18 kilometri s-au asfaltat doar 10.690 metri de drum. Dar asta-i situatia…” Aici se cuvine sa facem precizarea ca proiectul finantat prin SAPARD, „Asfaltare drumuri laterale”, a avut la baza ideile si initiativele viceprimarului de atunci Ioan Boer si ale consilierului local Decs Stefan. La alegerile locale din mai 2008, Ioan Boer si-a depus candidatura pentru functia de primar al comunei Ip. Avea in spate cateva realizari pe care electoratul le-a apreciat. Asa se face ca in turul doi al alegerilor, acesta i-a acordat increderea lui Ioan Boer, propulsandu-l pe primul loc, la o diferenta de voturi zdrobitoare de contracandidatul sau. Si romanii si maghiarii din comuna au mers, de data asta, pe aceeasi mana, optand pentru omul gospodar, perseverent si plin de initiativa, in detrimentul coloraturilor politice.
Printre primele initiative ale primarului Ioan Boer a fost si aceea de a face ordine in propria ograda. Imobilul care gazduieste sediul primariei nu avea aspectul exterior demn de o asemenea institutie. Cu bani din bugetul local, s-a trecut la schimbarea fatadei cladirii. Pentru o mai buna functionalitate si pentru a veni in sprijinul cetateanului, programul de lucru a fost schimbat si el. Totodata a fost introdus in toate incaperile primariei un sistem de supraveghere video, cu camere de luat vederi, pentru mai multa siguranta si preventie. Pentru aceasta initiativa, primarul Ioan Boer a fost amendat de Curtea de Conturi. Dar, la fel de bine putea fi amendat si de politie daca se spargea sediul primariei si institutia nu era asigurata cu sistem de supraveghere video. Insistentele noului primar pe langa Inspectoratul Scolar al Judetului Salaj, de a se atribui comunei un microbuz pentru transportul elevilor, au dat roade. Astfel ca scolarii din Zauan Bai sunt transportati zilnic la Scoala gimnaziala din Ip, iar cei din Cosniciu de Sus si cativa copii din Cerisa sunt adusi la Scoala gimnaziala din Cosniciu de Jos.
Viitorul comunitatii depinde si de… proiecte
Cateva proiecte de dimensiuni mai reduse se afla deja in faza de derulare. Prin Ordonanta de Guvern nr.7 au fost alocate 12 miliarde de lei vechi pentru amenajarea unui teren de sport multifunctional in centrul de comuna. In faza de licitatie se afla o alta investitie; amenajarea unui teren de sport in localitatea Zauan. Valoarea lucrarilor se ridica la cinci miliarde lei. Tot in Zauan se reabiliteaza caminul cultural si un fost conac al raposatului boier Viski. Conacul va intra in patrimoniul primariei si va fi destinat utilitatilor protocolare. Pentru a obtine un punctaj superior in obtinerea fondurilor europene nerambursabile, comunele Ip si Nusfalau s-au constituit intr-o Asociatie de Dezvoltare Intercomunitara. Primul proiect integrat intocmit de asociatie are ca obiectiv extinderea retelei de apa intre Nusfalau si Zauan si introducerea unui sistem de canalizare pentru cele doua localitati. Tot in cadrul acestui proiect este inclusa si asfaltarea diferentei de drum comunal DC 96 din Ip pe o distanta de 1,7 kilometri. Consiliul local al comunei Ip a intocmit un proiect pentru accesarea banilor europeni nerambursabili prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala. Investitia se refera la extinderea retelei de apa si a sistemului de canalizare in localitatea Ip, apa si canalizare in Cosniciu de Jos si Cosniciu de Sus. Un alt proiect privind regularizarea Vaii Cerisa, in zona Zauan-Bai – Ip – Cerisa se afla in derulare. Regularizarea vaii consta in decolmatarea si largirea albiei in vederea prevenirii inundatiilor.
Pamantul: si lucrat si nelucrat
Cu toate ca la nivelul comunei Ip exista peste 60 de tractoare, doar 40 la suta din terenul agricol este lucrat. De la aceasta stare generala, exceptie face hotarul satului Zauan.O firma din Ungaria a arendat intreaga suprafata de teren agricol din Zauan, a intramat o asociatie agricola si tot pamantul este lucrat. Proprietarii de terenuri, majoritatea persoane de varsta a treia, sunt multumiti ca pamanturile nu au ramas in paragina si mai ales ca o ^bruma^ de recolta ajunge si in hambarul lor. Retrocedarile de terenuri, conform legilor funciare, nu au creat mari probleme Comisiei locale. Cel putin asa sustine d-na Irina Baiesu, inginer in cadrul Centrului agricol din Ip. De pilda, la Legea nr. 247/2005, doar trei persoane sunt in situatii incerte, cu suprafete de teren intre 5 si 8 ari. Primarul Boer afirma ca probleme mai deosebite creeaza exproprierile de terenuri pentru autostrada Transilvania, deoarece multi dintre solicitantii despagubirilor , in lipsa titlurilor de proprietate si a extraselor de carte funciara, nu-si pot dovedi proprietatea. „Totusi, pentru cei care n-au reusit sa-si adune actele doveditoare, spune edilul, s-au stabilit noi termene”.
Drum pentru tigani
Nu-i aceasta primavara tocmai favorabila pentru cei peste 250 de tigani de pe dealul Ipului. Nu prea au incredere in vremea de afara si, cu mic cu mare, strabat padurile din vestul localitatii pentru a strange uscaturi. Ei nu au in proprietate terenuri cu vegetatie forestiera, dar nici pagube nu fac in padurile altora. Vreascurile sunt carate in spate de la distanta de 2-3 kilometri. Legaturile sunt grele, spinarile fragede ale copiilor se curbeaza ca o secera. Pana vara trecuta, transportul cu carul nu se putea face in cartierul tiganilor. Nici pompierii si nici salvarea nu puteau ajunge aici. Moda Gyuri a plecat in lumea celor drepti. Lumea zice ca mai avea zile aici pe pamant. Numai ca, in lipsa cailor de acces, ambulanta nu a putut ajunge la locuinta lui. N-a trecut mult timp si casa lui Budai Janos a luat foc. Au fost anuntati pompierii. Si cam atat. Ajunsa la poala dealului autospeciala pompierilor nu a mai putut urca, pentru ca pur si simplu nu era drum. Si s-a facut casa scrum, sub privirile neputincioase ale cetelor de tigani, iesiti in miez de noapte sa salveze ce se mai putea salva. Blestemau atunci tigancile pe toti edilii fosti si actuali ai Ipului. Ajuns primar, nu de blesteme s-a temut Ioan Boer. Cu bani din bugetul local, a trecut la largirea si pietruirea caii de acces care duce spre catunul acela de tigani, bantuit de promiscuitate. Acum se poate urca si cu autoturismul in… cartier. Sunt cateva familii care chiar detin astfel de mijloace de transport. Acestea nu primesc ajutor social conform prevederilor Legii nr. 416/2001. Cu toate acestea, 80 de familii primesc deocamdata integral ajutorul social. Spun deocamdata pentru ca primarul Ioan Boer ii atentioneaza pe tigani ca incepand din vara vor primi doar jumatate din suma ce li se cuvine, „pentru ca pur si simplu nu mai avem bani”.
In loc de prolog
L-am intrebat pe dl. primar Ioan Boer, cum ar vrea sa arate comuna Ip la sfarsitul mandatului sau. „In primul rand nu as dori sa mai vad noroaie pe drumurile si ulitele satelor. De apa si canalizare sa beneficieze fiecare locuitor al comunei din cei 3339. Copiii sa aiba amenajate tot mai multe parcuri si locuri de joaca. Chiar in aceasta primavara, alocam din fonduri proprii 400 milioane de lei vechi pentru reconditionarea spatiilor verzi si 700 milioane pentru intretinerea ulitelor din toate cele cinci sate ale comunei. Fiindca veni vorba de copii, am intocmit deja proiectul pentru construirea unei gradinite noi in localitatea Ip, cu fonduri de la Ministerul Educatiei. Ce ar mai fi de spus?! La Scoala Gimnaziala din Cosniciu de Jos vom face o extindere si vom construi o sala de sport. Tot in Cosniciu de Jos vom construi un nou lacas de cultura si vom amenaja un punct sanitar. Si, nu in ultimul rand, ne dorim un sediu nou pentru primarie. Nu sunt vise desarte. Mi-au mai ramas trei ani din mandat si vreau sa se vada ceva in urma mea. N-as vrea sa se spuna ca am trecut prin primarie ca umbra pe apa”.
