În data de 2 aprilie, se împlinesc 30 de ani de la reînființarea Consiliului Județean Sălaj, motiv pentru care cei care administrează județul organizează trei zile de activități, reunite sub genericul ”Zilele Porților Deschise”. O astfel de inițiativă are loc pentru prima dată la cea mai reprezentativă instituție sălăjeană și sperăm să fie o nouă orientare de deschidere față de public.

Începuturile interbelice ale Consiliului Județean

Istoria Consiliului Județean Sălaj începe în 1926, an în care, în sediul de atunci al Prefecturii – astăzi, sediu al Primăriei Zalău – a avut loc ședința de constituire a primului consiliu județean, alcătuit din 30 de consilieri. În funcția de președinte a fost ales Gheorghe Pop de Oarța, lider al Partidului Național Român din Sălaj.

În această primă etapă, Consiliul Județean Sălaj a avut cinci președinți: Gheorghe Pop de Oarța – două mandate: 1926-1929 și 1930-1931, Alexandru Aciu – două mandate: 1929-1930 și 1932-1933, Mihai Gurzău: 1933-1936, Ilie Călăuz: 1936-1937 și Petru Cupcea: 1937-1938.

În 1938, regele Carol al II-lea, aflat la putere, a desființat partide politice și, implicit, consiliile județene, astfel că se desființează și Consiliul Județean Sălaj și va rămâne o instituție ”istorică” timp de 54 de ani.

30 de ani de sitorie recentă

Consiliul Județean Sălaj a fost reînființat după Revoluție, în 1 aprilie 1992, în urma primelor alegeri locale din România, desfășurate în luna februarie a aceluiași an. Avea în componență 37 de consilieri județeni, una dintre atribuțiile principale fiind coordonarea activității consiliilor locale pentru realizarea serviciilor publice de interes județean. Funcția de președinte al primului consiliu județean post-decembrist i-a revenit lui Victor Hălmăjan, al cărui mandat a durat până în 1996. De remarcat faptul că, spre deosebire de astăzi, primul președinte postdecembrist al Sălajului a fost ales de către reprezentanții consiliilor locale din județ, nu de către cetățeni, prin vot direct.

Lui Victor Hălmăjan i-au urmat, în timp, Sorin Cosma: 1996-2000, Leontin Bordaș: 2000-2004, Tiberiu Marc: 2004-2020 și Dinu Iancu-Sălăjanu: 2020 până în prezent. Alegerea președintelui Consiliului Județean s-a făcut în două moduri: fie prin alegerea dintre consilierii județeni aleși de către populație, fie prin vot direct de către electorii sălăjeni.

Conform Codului Administrativ, Consiliul Județean Sălaj este alcătuit, în prezent, din președinte și 30 de consilieri județeni, aleşi pentru patru ani, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile legii, numărul acestora fiind determinat de numărul locuitorilor județului. Din rândul lor, sunt desemnați cei doi vicepresedinți.

Stema județului Sălaj

În acest an se împlinesc și 20 de ani de la aprobarea stemei județului Sălaj. Emblema a primit aprobarea consilierilor județeni în 1994, doi ani mai târziu, avizul favorabil al Comisiei de Heraldică a Academiei Române, pentru ca în 30 mai 2002 să fie aprobată prin hotărâre de guvern și publicată ulterior în Monitorul Oficial.

Stema se compune dintr-un un scut cu baza curbată, pe care sunt inscripționate simboluri reprezentative ale Sălajului: o biserică din lemn, Porta Praetoria de la Castrul Roman Porolissum – ilustrează ideea de zonă de legătură a județului între Transilvania istorică și Țara Silvaniei, semnificând, în același timp, poziția geografică a Sălajului, drept poartă de intrare în Transilvania, soarele – simbolul arhaic al vieții și al mișcării, încrustat pe mai toate porțile de lemn sculptate ale gospodăriilor țărănești din județ, cele trei râuri ale județului: Someș, Crasna și Barcău, ciorchinele și frunza de viță-de-vie – simbol al ocupației seculare a locuitorilor județului, viticultura, acvila romană şi inscripţia SPQR – “Senatus Populusque Romanus” (Senatul și poporul roman) – simbol al Romei, ce reprezintă bogăţia în vestigii romane a judeţului Sălaj.

Dinu Iancu-Sălăjanu promite dezvoltarea Sălajului

În cele trei decenii scurse de la reînființare, Consiliul Județean Sălaj a devenit cea mai mare și cea mai importantă instituție publică din județ, prin extinderea atribuțiilor și preluarea în subordonare a unor instituții din domenii precum sănătatea, asistența socială, cultura și evidența persoanelor.

”Familia Consiliului Județean Sălaj înseamnă, astăzi, aparatul de specialitate și instituțiile din subordine: Spitalul Județean de Urgență Zalău, Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Sălaj, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Biblioteca Județeană <Ioniță Scipione Bădescu> Sălaj și Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Sălaj. La această linie de sosire și, totodată, de start, Consiliul Județean Sălaj se prezintă cu realizări în toate domeniile de competență, în ultimii 30 de ani fiind implementate proiecte importante, cu impact semnificativ asupra stării de bine a cetățenilor. Dintre acestea amintim: Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor; reabilitarea, modernizarea și dotarea cu echipamente medicale moderne a Spitalului Județean de Urgență Zalău, modernizarea rețelei de drumuri județene, investiții în domeniul asistenței sociale; restaurarea și punerea în valoare a clădirilor de patrimoniu; promovarea tradițiilor locale și a turismului; derularea de programe pentru sprijinirea persoanelor aflate în dificultate; programe de finanțare a activităților sportive, recreative, de tineret și culturale. Investițiile în dezvoltarea județului și creșterea bunăstării cetățenilor vor continua, pentru a transforma Sălajul într-un județ cu o economie diversificată și performantă, turism dezvoltat, mediu antreprenorial dinamic, conectivitate crescută, dezvoltare comunitară selective și echilibrată, sistem de educație performant, indicatori crescuți de calitate a vieții și incluziune socială ridicată”, promite actualul președinte al Consiliului Județean Sălaj, Dinu Iancu-Sălăjanu.

Post Views: 197