Situația conflictuală din Ucraina, cu războiul care bate la granițele noastre, a luat oarecum prin surprindere populația României, sătulă deja de crizele dinainte, cum ar fi cele generate de pandemie sau de creșterea prețurilor. Așa că, în loc să fim spectatori pasivi la drama vecinilor noștri din est, mare parte dintre noi au simțit nevoia de a se implica și a ajuta. O criză generată de Covid care ne-a obligat să stăm în case, apoi creșterea necontrolată a prețurilor cu care nu ai cum să te lupți, au reușit să genereze nevoia de acțiune a unei populații care s-a simțit neputincioasă în ultimii ani. Și-n acest context, incredibil pentru secolul XXI, cel puțin în zona europeană – cu o țară care atacă la sol altă țară și provoacă distrugere și moarte fără sens, generează neliniști la toate nivelurile sociale. Ni s-a spus, e adevărat, cu scurt timp înainte că se va întâmpla, dar războiul din Ucraina este atât de lipsit de sens pentru civilizația europeană de acum încât avertismentele au fost luate în derâdere. Și cum s-a întâmplat exact cum a fost prevăzut, ne-am trezit în fața unui spectacol macabru, cu orașe distruse de bombardamente, oameni măcelăriți de gloanțe și un val fără precedent de refugiați aici, dintre noi, printre noi.

Însă, după șocul initial, începem să ne dezmeticim și să citim semnele războiului în acțiuni ale celor care aveau acces la informații și, chiar dacă am putea cădea în extrema cealaltă, să bănuim că pregătirile de răspuns se fac de ceva vreme.

România a propus sume record pentru apărare

O știre care nu a fost prea băgată în seamă a fost generată de ministrul Economiei, care, la începutul lunii februarie, anunța investiții consistente în industria de apărare.

”Tradiția României în industria de apărare reprezintă un atu pentru repornirea motoarelor acestui sector economic. Am fost, astăzi (n.r. 11 februarie), într-o vizită de lucru, în județul Braşov, la Pirochim Victoria şi la Fabrica de Pulberi Făgăraş, unde am discutat cu directorii acestor societăți despre planul investițional şi despre beneficiile aduse comunității o dată cu revitalizarea industriei în zonă”, a declarat ministrul Economiei, Florin Spătaru, la conferința de presă susținută atunci, la Brașov.

Ministerul Economiei a anunțat că a bugetat pentru 2022 o sumă record pentru industria de apărare. “Doar în industria de apărare din județul Brașov au fost alocate fonduri de 118.635.000 de lei. Printre altele, construcția unei fabrici de pulberi de la zero este una dintre investițiile prioritare pe care le vizez ca ministru al Economiei. Această investiție va asigura 300 de locuri de muncă esenţiale pentru dezvoltarea comunității locale. Este necesar un plan de investiții solid şi integrat care să vizeze întregul lanț valoric. Deşi nu va fi uşor, am încredere că, în viitorul apropiat, putem face paşi importanți către o industrie de apărare românească competitivă și profitabilă”, a spus ministrul.

Florin Spătaru a mai precizat că programul de investiții va viza retehnologizarea acestor societăți, astfel încât produsele livrate să corespundă nevoilor partenerilor comerciali.

„Repornirea motoarelor industriei înseamnă profit pentru economia românească pe viitor. În plus, un plan pe termen lung integrat va presupune specializarea şi atragerea de forță de muncă tânără, în acest domeniu. Industria de apărare a fost de multe ori un sector lăsat în eșalonul doi. Trebuie să poziționăm industria de apăre acolo unde îi este locul: ca industrie strategică”, a concluzionat ministrul Spătaru.

În perioada 10 – 11 februarie 2022, ministrul economiei, Florin Spătaru, a efectuat o vizită de lucru în județul Brașov, la companiile din industria de apărare din zonă: IAR SA, Tohan Zărnești, Pirochim Victoria și la Fabrica de Pulberi Făgaraș. Totodată, ministrul a avut discuții cu reprezentanții Airbus România, cu conducerea societăților Metrom și Carfil, precum și cu autoritățile locale și reprezentanții sindicatelor din industria de apărare din teritoriu.

Speculații

La momentul când se întâmpla acest lucru, o vizită în zona respectivă (atât geografică, cât și de apărare) era interpretată ca încă o acțiune politicianistă, de vizibilizare a unui ministru. Însă, în contextual actual, informațiile furnizate de către ministrul Economiei capătă altă semnificație. Vizita ministrului, alocarea bugetară mult mărită, care s-a decis încă de anul trecut, reevaluarea importanței dezvoltării industriei de armament și creionarea revigorării acesteia, capătă alte valențe acum.

Cel puțin la nivel decizional, România știa că există riscul unui război și a acționat ca atare. Că este nevoie de investiții în zona de apărare, nu mai poate contesta nimeni, nici măcar cei care încă îl admiră pe Vladimir Putin. Pentru că-l pot admira de la distanță, dar când se apropie de graniță, tot spre UE și NATO se îndreaptă privirile tuturor.