Redacția
În 2020, în a treia zi de Crăciun, debuta în România Campania de vaccinare împotriva COVID-19. Dacă în prima fază cantitățile de vaccin și numărul de locuri în centre erau insuficiente pentru numărul mare de români dornici să se imunizeze, de frica virusului, am ajuns apoi să închidem din centre, din lipsă de clienți, să ne confruntăm cu un val 4 care ne-a devastat, după o relaxare generală, iar acum așteptăm valul 5, care e deja o certitudine. Din rândul țărilor cu cea mai mare rată de vaccinare, am ajuns la coada clasamentului. Totul în condițiile în care vaccinarea este gratuită, iar România este una din puținele țări în care pacientul are chiar dreptul să aleagă ce vaccin dorește. Și tot România este una din puținele țări unde orice “specialist”, cu pregătire în domenii care nu au nimic a face cu Medicina, poate apărea nestingherit în spațiul public, la televizor, la radio sau pe rețelele de socializare, pentru a face propagandă anti-vaccin, bazându-se pe fel de fel de teorii conspiraționiste.
În 27 decembrie 2020, s-a dat startul înscrierilor pentru vaccinare. Plaforma de programări se bloca din cauza numărului mare de solicitări, iar românii mergeau chiar și sute de kilometri pentru a prinde un loc liber la un centru de vaccinare. Câteva luni mai târziu, s-a instalat dezinteresul. Centrele de vaccinare erau mai mult goale, astfel că autoritățile au decis să mai închidă din ele sau să le reducă programul de vaccinare. Declinul a coincis cu sosirea verii, a perioadei de vacanțe și concedii, cumulată cu anunțul autorităților privind marea relaxare. În a doua jumătate a lunii iunie, președintele Klaus Iohannis și premierul de atunci, Florin Cîțu, anunțau triumfători că am învins pandemia și că ținta de vaccinare stabilită a fost atinsă.
Doar că, în toamnă, am aflat pe pielea noastră că ne-am înșelat amarnic. Valul 4 al pandemiei a lovit dur România, aducând cel mai mare număr de decese și îmbolnăviri. În timp ce politicienii dădeau vina unii pe alții, spitalele erau arhipline. Unele dintre ele au ajuns să ia foc din cauza suprasolicitării secțiilor de Terapie Intensivă. Am ajuns să ne trimitem bolnavii la spitale din străinătate, pentru că ale noastre nu mai făceau față. Pentru că majoritatea covârșitoare a celor care s-au îmbolnăvit au fost nevaccinați, valul 4 a fost numit valul nevaccinaților. Calculând numărul de morți, câte un sat era șters, zilnic, de pe harta României.
A urmat, din nou, o creștere a celor dornici să se vaccineze. Unii de frica bolii, alții pentru a mai putea intra în mall-uri și restaurante. A durat cel mult două săptămâni, deoarece bâlbâielile autorităților cu privire la introducerea sau neintroducerea cerificatului verde au tăiat elanul românilor neîncrezători. Acum, bate din nou vântul prin centrele de vaccinare.
La un an de la debutul Campaniei, rata de vaccinare a ajuns la circa 44 la sută în România, în condițiile în care pentru a putea vorbi de o imunizare de turmă ar trebui ca 70 la sută din populație să fie vaccinată.
În a doua jumătate a lunii ianuarie, în România debutează vaccinarea împotriva COVID-19 a copiilor din grupa de vârstă 5-11 ani. Ținând cont însă de retincența părinților, autoritățile se așteaptă la un grad de vaccinare redus în rândul copiilor din această categorie de vârstă.
În 7 comune sălăjene, rata de vaccinare este sub 20 la sută
În Sălaj, din 181.769 persoane eligibile (dintr-o populație totală de 209.939 persoane), s-au vaccinat puțin peste 44 la sută, ceea ce înseamnă o rată de acoperire în totalul populației de circa 38 la sută. Cea mai mare rată de vaccinare se înregistrează la nivelul municipiului. Pe locul doi este orașul Cehu Silvaniei, iar pe locul trei se situează orașul Jibou.
Sălajul ocupă locul 14 la nivel național în privința ratei vaccinării populației împotriva Covid-19.
Potrivit datelor oficiale, comunele Camăr, Halmășd, Plopiș, Sâg, Buciumi, Agrij și Dragu au o rată de vaccinare între 10 și 20 la sută.
Până luni, 27 decembrie, la ora 13.00, în județ au fost administrate în total 166.241 doze de vaccin (doza 1, rapel, doza booster).
Toți politicienii ne anunță că vine valul 5
Valul 5 al pandemiei va ajunge în România în cel mult 3 săptămâni, a declarat, în 21 decembrie, premierul Nicolae Ciucă, la finalul întâlnirii cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
“Eu cred că valul 5 al pandemiei va dura mai mult de o lună şi jumătate, probabil că va dura cel puţin două luni, văzând ce se întâmplă şi în alte ţări. Nu avem de unde să ştim cât timp va dura, dar vedem cam cum evoluează lucrurile. Cred că lunile de risc maxim sunt lunile februarie şi martie”, a adăugat, zilele trecute, și ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
“Ne aflăm în perioada de acalmie, dar măsurile sunt necesare pentru a răspunde următorului val pandemic care va avea impact mai mare decât valul 4. Conform specialiștilor, valul 5 va veni în maxim trei săptămâni. Urmează o perioadă solicitantă, aria de responsabilitate a devenit mai complexă. Vreau să transmit mesaj de mobilizare către structurile MAI pentru a face față provocărilor – vă solicit să puneți în aplicare cu responsabilitate planurile cu măsuri ce vizează perioada finalului de an”, a fost mesajul transmis, acum câteva zile, de ministrul de Interne Lucian Bode.
De menționat că toate aceste atenționări vin în contextul în care legea privind introducerea certificatului Covid este în continuare tărăgănată. De două luni, proiectul este blocat la Comisia de sănătate din Camera Deputaţilor. Mai mult, în ultimele zile se vorbește tot mai des despre faptul că introducerea acestuia ar fi neconstituțională, iar proiectul nu va putea trece de CCR.
Alina Rad
