Primăria Zalău angajează avocați pentru a nu pierde clădirile Colegiului Național “Silvania”

 

Primăria Zalău angajează avocați în încercarea de a păstra clădirile în care își desfășoară activitatea Colegiul Național “Silvania”. Imobilele au fost retrocedate Eparhiei Reformate Piatra Craiului. Luna trecută, judecătorii Curții de Apel Cluj au pronunțat sentința prin care au admis în parte plângerea formulată de Eparhia Reformată împotriva Comisiei Speciale de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România. Sentința nu este definitivă, astfel că administrația locală, constituită parte în proces, speră la o soluționare favorabilă după recurs.

Concret, Eparhia Reformată Piatra Craiului a solicitat anularea Deciziei nr. 5692/23.06.2016 emisă de Guvernul României – Comisia Specială de Retrocedare a bunurilor imobile care au aparţinut Cultelor Religioase, prin care s-a respins cererea de retrocedare pe motiv că din documentele depuse nu reiese dreptul de proprietate al acesteia la momentul preluării abuzive.

În prezenta cauză, Municipiul Zalău a formulat cerere de intervenţie, aceasta fiind admisă. În calitatea sa de intervenient accesoriu, acesta poate săvârşi doar acte de procedură care nu contravin interesului părţii în favoarea căreia a intervenit, în speţă Guvernul României – Comisia Specială de Retrocedare.
Prezentul dosar se află în rejudecare, întrucât înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a casat hotărârea Curții de Apel Cluj, pronunţată în prima etapă procesuală, trimiţând dosarul aceleiaşi instanţe de fond pentru rejudecarea cauzei și stabilind în sarcina instanţei de fond să dispună efectuarea expertizelor solicitate de reclamantă: o expertiză topografică pentru identificarea imobilelor şi o expertiză în construcţii, precum şi orice alte probe pe care le consideră necesare si utile cauzei.

În rejudecare, instanţa a dispus administrarea probelor cu înscrisuri, topografică pentru identificarea imobilelor şi expertiză în construcţii şi efectuarea unui studiu istoric privind cunoaşterea evoluţiei istorice a instituţiei de învăţământ ce şi-a desfăşurat activitatea în acest imobil de la înfiinţare şi până la preluare.
În baza acestor probe, în 26 noiembrie, Curtea de Apel Cluj a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de către
Eparhia Reformată Piatra Craiului, obligând Comisia Specială de Retrocedare să emită o decizie prin care să dispună restituirea în natură a unor imobile terenuri şi construcţii, în care îşi desfăşoară activitatea Colegiul Național “Silvania”, acordarea de măsuri reparatorii pentru unele imobile ce nu se pot restitui în natură şi a respins cererea pentru celelalte imobile din cererea de chemare în judecată.
Această hotărâre judecătorească nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs. Administrația locală va formula cerere de recurs însă, dată fiind calitatea de intervenient accesoriu, cererea sa este neavenită dacă pârâtul Guvernului României – Comisia Specială de Retrocedare nu formulează în termenul legal cererea de recurs.

Primăria Zalău a trimis Guvernului o adresă prin care solicită atacarea acestei hotărâri judecătoreşti, astfel încât recursul ce va fi promovat de către Municipiul Zalău să poată fi judecat de instanţa de recurs.

Pentru mai mari șanse de reușită, administrația locală va apela la serviciile avocaților.

“Având în vedere complexitatea cauzei, a probelor administrate în prezenta cauză, văzând motivele instanţei de admitere în parte a cererii de chemare în judecată, necesitatea analizei, combaterii punctuale şi foarte bine motivate prin prisma motivelor de recurs reglementate de codul de procedură civilă, a motivelor invocate de către instanţa de fond în admiterea în parte a cererii reclamantei, considerăm util formulării cererii de recurs, pe lângă aspectele sesizate de către consilierii juridici din cadrul instituţiei, şi orice intervenţie de specialitate juridică, fiind un plus în formularea cererii de recurs experienţa juridică. Astfel că în speţă ar fi utilă formulării cererii de recurs orice sugestie de specialitate, consultare de specialitate pe marginea probatoriului, a motivelor instanţei de admiterere în parte a cererii de retrocedare, fiind necesară în acest sens consultarea, asistarea şi reprezentarea intereselor Municipiului Zalău în faza de recurs în această cauză complexă de interes local, care în prezent se află în faza formulării cererii de recurs”, a explicat administrația locală, iar consilierii locali și-au dat acordul, în ședința de joi, 16 decembrie, pentru contractarea unor astfel de servicii.

Potrivit sentinței pronunțate de Curtea de Apel, Comisia Specială de Retrocedare este obligată să restituie în natură imobilul compus din 20.132 mp de teren și construcțiile existente -Corpul A, Corpul B, Corpul C6 – unde funcționează toaleta și modulul de încălzire, fântâna, sala de sport, pasarela și terenul de sport împrejmuit. Totodată, noul proprietar este obligat să păstreze încă cel puțin 5 ani funcționalitatea clădirilor pentru învățământul obligatoriu de stat și să respecte obligațiile prevăzute de lege pentru corpurile – monument istoric. În plus, Guvernul României – Comisia Specială de Retrocedare a fost obligat să plătescă Eparhiei suma de 11.950 de lei drept cheltuieli de judecată.

În cazul unei sentințe definitive nefavorabile, clădirile CNS Zalău reprezintă al doilea imobil important din Zalău care ar putea intra în proprietatea Eparhiei Reformate, după achiziția clădirii în care a funcționat fostul Palat al Copiilor Zalău.

Povestea retrocedării a început în 2003

Dosarul de retrocedare este nesoluționat din 2003, an în care Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului a solicitat retrocedarea în natură a imobilelor și terenului aferent colegiului, în baza OUG nr.94/2000 privind retrocedarea unor imobile care au aparținut unor culte religioase din România și a unor cărți funciare anexate cererii. În primă fază, cererea a fost adesată Comisiei Speciale de Retrocedare. Aceasta a respins solicitarea, așa că s-a ajuns în instanță.

În solicitarea lor, reprezentanţii Eparhiei au susţinut că „de la înfiinţarea din 1640 şi până la naţionalizarea din 1948, atât imobilele cât şi instituţia care a funcţionat în cadrul acestuia au aparţinut bisericii reformate. Faptul că imobilul în litigiu a aparţinut Bisericii Reformate rezultă şi din legea adoptată de către cel de al doilea sinod reformat naţional din Budapesta deschis la 10 noiembrie 1904. De asemenea din buletinul informativ al Colegiului Evanghelic Reformat din Zalău, în anul 1893 reiese că acest colegiul  este unul dintre instituţiile de învăţământ al Episcopiei Reformate din Ardeal şi ca atare se află sub supravegherea şi controlul Episcopiei respectiv al conducerii, al Consiliului Directoral Permanent cu reşedinţa în Cluj-Napoca”.

De cealaltă parte, statul român, prin Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri care au aparţinut cultelor religioase din România a susținut că „din înscrisurile depuse la dosarul  aferent cererii de retrocedare nu a reieşit  dovada dreptului de proprietate al Eparhiei Reformate la momentul preluării. Potrivit înscrisurilor imobilele s-au aflat în proprietatea Colegiului Wesselenyi din Zalău, parte în proprietatea Fondului pentru Internatul Colegiului Evanghelic Reformat Wesselenyi din Zalău, iar nu Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului. Nu s-a făcut dovada că Eparhia ar fi fondatoarea Colegiului Reformat cu atât mai mult cu cât din anul 1911 nu şi-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară deşi avea această posibilitate. În consecinţă la data preluării imobilele nu erau în proprietatea bisericii”. Și administrația locală zălăuană a arătat, în timpul procesului, printr-o cerere de intervenţie accesorie, că Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului nu a avut niciodată calitatea de proprietar prin construire şi prin orice alt mod de dobândire asupra imobilelor pe care le revendică.

În 2017, Curtea de Apel Cluj a respins demersul inițiat de Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului, pe motiv că nu există acte doveditoare care să le susțină solicitarea și să le dovedească dreptul de proprietate. Reprezentanţii Eparhiei au făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. După trei ani de zile de procese, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a trimis dosarul înapoi la Curtea de Apel Cluj, pentru rejudecare.

Anchetă penală în curs

În paralel cu procesul privind retrocedarea imobilului care găzduiește Colegiul Național “Silvania” Zalău, procurorii sălăjeni au început și o anchetă penală în acest caz.

Vizați sunt István Csűry, episcopul Eparhiei Reformate Piatra Craiului, şi Béla Kató, episcopul Eparhiei Reformate din Transilvania. Informația privind dosarul penal în lucru a fost confirmată de procurori.

Cei doi episcopi sunt suspectaţi de fals în acte, dare de mită şi uz de fals. István Csűry a declarat portalului maghiar Maszol.ro din România că procurorul a fost interesat în special de un document emis în 1911, care se află în arhiva eparhiei transilvănene. E vorba de un decret al Ministerului Culturii al guvernului ungar de atunci, cu privire la modul de gestionare a înregistrării şcolilor bisericeşti în cartea funciară, adică rezolvă o problemă tehnico-juridică, demonstrând totodată că şcolile erau instituţii bisericeşti. În conformitate cu practica vremii, în cartea funciară nu biserica era indicată ca proprietar al clădirilor de şcoală, ci o unitate internă a bisericii.