Un filozof a fost transportat odată peste un fluviu. Filozoful îl întrebă pe barcagiu: ”Ce știi despre stelele și luna care strălucesc deasupra noastră, despre influența lor asupra mării, asupra fluviului și asupra destinului nostru?” Barcagiul răspunse: ”Habar n-am. Stelele strălucesc după voința lui Dumnezeu și fac ceea ce le-a dat El să facă. Sunt pur și simplu uimit de minunățiile lui Dumnezeu care le-a creat și le-a pus acolo unde sunt.” Filozoful spuse oftând adânc: ”Atunci ai risipit un sfert din viața ta.”

Ceva mai târziu, filozoful îl întrebă din nou:” Cunoști istoria regilor și a reginelor care au domnit și înca mai domnesc?” Barcagiul răspunse: ”N-am nevoie să știu. Regii și reginele vin și se duc. Dumnezeu însă rămâne și este îndurător cu mine. De ce să mă preocup de succesiunea regilor și reginelor care vin să se certe și apoi mor?” Filozoful spuse:” Atunci ai risipit jumătate din viața ta.”

Iarăși după câteva clipe, filozoful nu s-a putut abține să nu-i pună încă o întrebare: ”Cunoști ființa lui Dumnezeu, cine și unde este el, și cum se ajunge la cunoașterea Lui?” Barcagiul răspunse: ”Nu domnule, nu știu. Știu doar că Dumnezeu este cel care face tot ceea ce se întâmplă cu mine și cu tine, că este îndurător și iubitor și că urăște și pedepsește răul. Mai multe n-am nevoie să știu despre El; dorm mai bine dacă-i încredințez Lui toate grijile mele.” Filozoful intră în panică și spuse:” Atunci, nebunule, ai risipit trei sferturi din viața ta.”

Imediat dupa acestea se ivi o mare furtună pe fluviu și barca începu să se clatine. Filozoful era legănat încoace și-ncolo și era cuprins de frica de moarte.

Acum era rândul barcagiului să-l întrebe:” Domnule, de ce te temi? Nu știi să înoți?” Filozoful răspunse: „Nu domnule, nu știu.” Barcagiul îi spuse: ” Atunci, domnule, ai risipit întreaga ta viață.”

Daniel Ciobanu, Să educăm prin pilde și povestioare

Post Views: 135