Declarația europarlamentarului sălăjean vine pe fondul crizei prelungite cauzată de Covid-19 și a fost făcută în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, unde a avut loc o dezbatere pe tema contracarării consecințelor sociale negative ale pandemiei de COVID-19. În intervenția pe care a avut-o, Daniel Buda a subliniat faptul că încetinirea creșterii economice cauzată de pandemia de COVID-19 a avut un impact dramatic asupra pieței forței de muncă, asupra grupurilor de persoane vulnerabile. Ea a dus la adâncirea inegalităților, la creșterea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială și a împiedicat accesul la servicii. În opinia sa, crearea unor noi locuri de muncă bine plătite și consolidarea celor existente este cea mai buna formă de protecție socială.

„Nimeni nu trebuie să fie lăsat în urmă, este principul care stă la baza acțiunilor noastre. Cu toate acestea, observăm că actuala criză generată de COVID-19 a avut efecte catastrofale pentru economia europeană, afectând nivelul de trai al cetățenilor, în special al celor mai vulnerabili. Piața forței de muncă a fost puternic impactată, numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială a crescut în mod dramatic. Inegalitățile sociale crescânde s-au aprofundat, afectându-i în special pe angajații cu salarii mici, dar și familiile cu venituri reduse. Șomajul a crescut în mod alarmant în randul cetățenilor Uniunii Europene, iar milioane de europeni nu își pot asigura coșul zilnic de cumpărături sau se află în imposibilitatea de a-și plăti utilitățile. În Europa de Est, 25 de milioane de copii au fost în imposibilitatea de a beneficia de o formă de învățământ, ca urmare a lipsei accesului la echipamente și tehnologie. Din păcate, numărul alarmant de copii care nu au avut acces la învățământul la distanță va duce la o slabă pregătire profesională a acestora, cu un impact devastator în viitor asupra calității forței de muncă și în final, un impact negativ asupra economiilor din toate statele. Trebuie să trecem astfel de la logica discursurilor la logica faptelor. Resursele financiare puse la dispoziția statelor membre de către Comisia Europeană trebuie să fie folosite în mod judicious. În acelasi timp, trebuie să retinem un lucru foarte clar: crearea unor noi locuri de muncă bine plătite și consolidarea celor existente este cea mai buna formă de protecție socială. Comisia Europeană trebuie să se asigure că fondurile europene destinate statelor membre, fie că discutăm de Planul Național de Redresare și Reziliență, fie că discutăm de Cadrul Financiar Multianual, sunt folosite pentru combaterea excluziunii sociale, a sărăciei, iar acest lucru presupune, așa cum am mai precizat, locuri de muncă bine plătite în fiecare regiune a Uniunii Europene”, a spus Daniel Buda în plenul Parlamentului European.

Europarlamentarul sălăjean a insistat și a cerut lămuriri despre cum va asigura Comisia Europeană ca acest lucru să fie implementat în mod eficient în fiecare stat membru al Uniunii Europene.

„Pandemia a avut un impact dramatic asupra economiei și societății noastre. Prin acțiuni sociale, am reușit să contracarăm efectele sociale negative ale pandemiei. Dacă vrem să construim o societate mai rezilientă, trebuie să ne asigurăm că recuperarea este una incluzivă. Tinerii trebuie să aibă noi oportunități, avem nevoie de Garanția de tineret mai bună, mai consolidată. Garanția europeană pentru copii trebuie implementată pentru că știm că au suferit enorm, mai ales copiii dintr-un context dezavantajat. Am propus o politică dinamică a pieței muncii, cu susținere, pentru a readuce oamenii pe piața muncii. Trebuie să îi ajutăm pe tineri, pe lucrătorii vulnerabili să își găsească un loc de muncă potrivit. Când vorbim de anul despre tineri, nu este doar o chestiune frumoasă, ci trebuie să ne asigurăm că redresarea va fi pentru toți, în special pentru cei tineri”, a fost răspunsul comisarului european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit.