Cine câștigă din mazilirea lui Cîțu?

 

Cine câștigă din mazilirea lui Cîțu?

De pierdut, știm, pierdem toți din noua criză politică în care politicienii de la guvernare își încoardă musculatura să demonstreze cine e elementul alfa în coaliție. Așadar, avem situația actuală-n care, fără niciun ajutor al Opoziției, două dintre partidele aflate la guvernare sunt în război deschis. Motivele?

S-au invocat o sumedenie de motive: de la Programul ”Anghel Saligny” la demiterea ministrului Justiției, de la numirea șefilor de parchete generale la lipsa de loialitate și cochetarea cu partidele de opoziție. Cert e că personajul principal în această telenovelă politică este premierul Florin Cîțu  –  un premier care abia de câteva luni a început să se branduiască drept politician, fără experiența jocurilor de culise, însă mai frecventabil la momentul formării guvernului decât alți politicieni. Până acum, în ajunul alegerilor interne din PNL și USR-Plus.

Politică în ceață

Ca spectator din afară, și putem extrapola chiar și la membrii ăia mulți din partidele aflate în conflict, toată situația este aiuritoare, lipsită de sens. Ce i-a apucat pe cei din coaliția de guvernare să provoace o criză politică și guvernamentală atât de penibilă?

Asistăm la înjunghieri colective pe la spate, la un festival de acuze și ieșiri virulente, declarații șocante din partea celor implicați. În schimb, principalul partid de opoziție, PSD, fiind și partidul care i-a adus pe useriști și liberali la aceeași masă, stă pe margine și mănâncă floricele, privind cum se autodistruge coaliția de guvernare.

Din când în când mai punctează isteț un aspect al războiului, fiind și ei uimiți de eficiența cu care se dinamitează principalii lor inamici politici. Nu trebuie să facă nimic decât să asiste la fratricidul dreptei. Și, pe fondul acestei crize, încep să iasă cu curaj nume demonetizate, unele demonizate de-a dreptul, din rândurile stângii, de genul fostului premier Grindeanu și chiar Adrian Năstase. Au și material oferit pe tavă de cei de la guvernare. În ritmul ăsta, între zurbagii fără cap și diplomație, nu ar fi de mirare ca electorul simplu să reconsidere elefanții politici și să se sictirească de circul perpetuu oferit de ”ăștia noi”, fie că-s liberali, fie că-s useriști.

Să plece Cîțu!

Este placa pe care o rulează de o săptămână useriștii, de la mic la mare, pe voci serioase sau isterice, peste tot. Și-n realitatea scenei politice, și-n virtualul rețelelor sociale. Brusc se profilează omul negru al politicii românești, răul suprem, care… Până acum, mesajele useriste vizavi de Cîțu erau că e marioneta pusă la șefia Guvernului de către Președintele de la Cotroceni, în vreme ce pesediștii încercau să inducă ideea că e marioneta foștilor pedeliști din noul PNL.

Dar toți erau de acord că e o marionetă, nu un animal politic periculos, care merită respectul pentru poziția pe care o deține la vârful Executivului. Dintr-o dată, marioneta politică este cel care face și drege, cel mai nociv și mai agresiv pe scena politică. Remarcăm aici o inadvertență în evaluarea lui Florin Cîțu. Sau o direcționare a nemulțumirilor către actorul politic care poate să fie sacrificat, în beneficiul altor actori care se află la momente cruciale în cariera lor.

Bun, presupunem că Florin Cîțu este marioneta președintelui Klaus Iohannis și a liderilor puternici din PNL, care s-au strâns în jurul lui pentru a prelua conducerea PNL, după alegerile din 25 septembrie. Pentru PNL, ar însemna că vor avea un premier care câștigă alegerile interne, va fi președinte de partid cu o largă susținere a liberalilor, plus girul președintelui Klaus Iohannis.

Abia din acel moment Florin Cîțu devine o forță politică, animal politic periculos pentru ceilalți jucători pe scena politică, lider care-și concentrează cele mai multe pârghii ale puterii în mâna lui. Și extrem de incomod, atât pentru aliați, cât și pentru opoziție.

Cine are de câștigat dacă e înlăturat Cîțu?

Depinde de momentul înlăturării. De ce se întâmplă cu Florin Cîțu depind carierele politice ale lui Ludovic Orban, dar influențează și lupta internă din USRPlus dintre Dan Barna și Dacian Cioloș.

În urmă cu ceva vreme, Dacian Cioloș, co-președinte USR-Plus, a acordat un interviu pentru Graiul Sălajului, în care cumva previziona o ”reașezare” politică în coaliția de guvernare, însă abia după alegerile interne. Pe surse din ambele partide, se miza pe un soi de renegociere a condițiilor de coabitare la guvernare, însă după ce lucrurile se așezau în interiorul PNL și USRPlus, adică după ce erau alese noile conduceri de partid.

Și putem presupune că ambele tabere se pregăteau pentru acel moment, dar cu conduceri validate de propriii membri. În logica asta, până la izbucnirea crizei guvernamentale, în PNL cele mai bune șanse de câștig le avea Florin Cîțu, în vreme ce la USRPlus nu se pot face încă pronosticuri despre cine va prelua președinția: Cioloș sau rămâne Barna.

Cine are de câștigat din mazilirea lui Cîțu înainte de alegerile interne din cele două partide?

Dacă ne dăm un pas în spate de la propriile emoții politice și încercăm să judecăm la rece, cei mai avantajați de îndepărtarea lui Florin Cîțu de la Guvern sunt actualul președinte PNL, Ludovic Orban, cât și Dan Barna. În PNL, cu tot sprijinul politic al greilor din partid, dacă pică de la Guvern Florin Cîțu, jocurile sunt deschise. Vechii liberali vor trage speranța că vechiul tovarăș de bătălii electorale, Ludovic Orban, are șanse de a se impune, noii liberali nu sunt foarte fericiți să susțină pe cineva care nu și-a securizat propriul post.

Se redeschid, astfel, jocurile din interior și Ludovic Orban nu mai este atât de scos pe tușă cum s-ar fi crezut. Așadar, picarea premierul Cîțu îl avantajează clar pe Ludovic Orban în așteptarea alegerilor interne.

Dan Barna e iar profund interesat să plece Cîțu inainte de alegeri. În logica scrutinului intern, în contrapartidă cu Cioloș, ce poate să le ofere susținătorilor? Până acum are în palmares rezultate electorale sub prognozele de partid, apoi două demiteri de miniștri petrecute pe tura lui ca vicepremier și o demisie în masă a miniștrilor USRPlus. E obligatoriu pentru Barna să-i iasă căderea lui Florin Cîțu pentru a-și salva cariera politică. În felul acesta, va fi un exercițiu de forță în favoarea lui  pe care-l va prezenta colegilor –  am reușit să dărâmăm premierul, deși are susținerea PNL, deși e favoritul președintelui Klaus Iohannis, deși avem 15 la sută în Parlament. Iar către Dacian Cioloș mesajul clar ar fi: partidul se conduce de aici, din Guvernul de la București, nu de la Bruxelles.

În felul acesta, după alegerile interne, cu câștigători Ludovic Orban la PNL și Dan Barna la USRPlus, se pot relua negocierile și coabitarea guvernamentală. Ludovic Orban, validat de propriii colegi de partid, va avea de făcut o simplă formalitate pentru îndepărtarea lui Cîțu de tot, președintele Klaus Iohannis va fi forțat să-i retragă sprijinul, iar PNL-ul va ceda în fața USRPlus propunând un alt premier. Dan Barna va obține o victorie politică în fața colegilor de alianță și vor merge imediat la negocieri.

În varianta în care Florin Cîțu supraviețuiește ca premier și câștigă alegerile interne din PNL, lucrurile se complică. USRPlus, care a mizat pe jocul pre-alegeri interne a lui Dan Barna, fie va merge pe ideea  că, ok, noi am încercat, dar liberalii au decis să-l valideze în continuare pe Florin Cîțu și trebuie să ne împăcăm cu ideea, iar pentru binele comun, să nu lăsăm PSD-ul să revină la putere în nicio formulă, continuăm chiar și cu omul negru Cîțu, pentru binele comun, fie se va menține pe actuala poziție și va face opoziție. Pentru o ieșire mai onorabilă din această situație, în cazul în care supraviețuiește Cîțu și este validat ca președinte PNL, ar trebui ca Dacian Cioloș să câștige președinția USRPlus. Exact pe modelul tandemului Orban-Barna, negocierile s-ar putea relua cu Cîțu-Cioloș, aruncându-se criza guvernamentală în bagajul foștilor lideri.

Dar, ce va fi, urmează să vedem. Zilnic se produc episoade noi, care de care mai amuzante și mai penibile, în vreme ce ne uităm ca niște veritabili spectatori de telenovele politice proaste. Pe scena politică românească, exact când crezi că nimic nu poate să devină mai jenant, descoperi că se poate cădea și mai jos. Ce avem de făcut? Luăm popcorn și stăm și noi ca Grindeanu să vedem meciul de box din coaliția de guvernare.