Peste 8.500 de posturi noi vor fi scoase la concurs în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, pentru a acoperi deficitul de personal din ultimii ani. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat Raed Arafat, după ședința de uvern din această săptămână.

“Hotărârea de guvern, care vine în urma unui memorandum care a fost aprobat în Guvern, aduce 8.546 de posturi noi la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din care 121 de posturi de ofițeri, 25 de maiștri militari și subofițeri și 8.400 de soldați și gradați profesioniști, care va fi o premieră când o să avem această categorie de personal în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și care va reprezenta o pondere importantă în cadrul Inspectoratului. Ca să fac înțeles de ce s-a luat această decizie, vreau să reamintesc câteva aspecte. Prin suspendarea serviciului militar obligatoriu în 2006, s-a hotărât profesionalizarea structurilor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Atunci s-a făcut un calcul, iar IGSU și structurile subordonate acestuia prevedeau un număr de 42.644 de posturi, adică IGSU-ul, şi inspectoratele județene și cel al municipiului București, din care 88% erau prevăzuţi ca subofițeri. Ulterior, în 2010-2014 au dispărut 14.058 de posturi prin desființare, în mod deosebit în 2010-2011 pe perioada crizei economice, și au mai fost date afară fizic 1.300 de persoane angajate la nivelul inspectoratelor pentru situații de urgență. Astfel s-a ajuns la o cifră de aproximativ 29.000 de posturi care în continuu a scăzut din cauza plecărilor și din cauza pensionărilor, și dau aici două exemple numai: în 2020 au plecat 1.356 de cadre, iar în 2021 numai până acum, deci până în luna august, au plecat 1.186 de cadre”, a explicat Raed Arafat.

Peste două mii de angajări vor fi făcute anul acesta, a precizat secretarul de stat.

“După prezentarea situației domnului ministru Bode, domnului prim-ministru, prima fază a fost aprobarea unui memorandum care prevede suplimentarea posturilor și revenirea la o cifră, nu e neapărat cele 42.000, dar ajungem la aproximativ 37.000 de posturi în total, la nivelul IGSU-ului și structurile subordonate. Acest lucru a fost aprobat şi de CSAT, iar astăzi hotărârea de guvern a fost emisă, posturile urmând să fie ocupate treptat, nu se ocupă deodată. Astfel, în cursul acestui an urmează să fie ocupate până la sfârșitul anului 1.479 de posturi din cele 8.546, la care se vor adăuga încă 782 de posturi, care vor fi ocupate din sursă externă pentru înlocuirea unei părți dintre cei care au plecat anul acesta și unde posturile lor sunt încă finanțate. Şi asta nu va fi aplicat numai la IGSU, va fi aplicat la toate structurile Ministerului Afacerilor Interne, pentru înlocuirea personalului care pleacă la pensie și unde posturile sunt finanțate și pot fi înlocuite din sursă externă. Impactul pentru noi în următorii patru ani cu această ajustare a numărului posturilor, combinat cu tehnica care se achiziționează, și știți foarte bine că au fost mai multe contracte semnate pe fonduri europene, și ultimul acord-cadru care a fost semnat prevede cele 476 de mașini de stingere incendii, pe lângă altă tehnică care urmează să vină, deci aprobarea posturilor, plus tehnica care vine, cu siguranţă va crește calitatea și capacitatea de reacție a sistemului de urgență”, a adăugat Raed Arafat.

Potrivit acestuia, în ultimii ani numărul intervențiilor și al solicitărilor a înregistrat o creștere semnificativă, în timp ce numărul angajaților este în continuă scădere.

“O altă cifră pe care aş da-o pentru a explica și mai bine situația, în 2010, când IGSU-ul avea la un moment 27.336 de personal, rămăseseră cu această cifră, au avut 185.000 de intervenții, în 2020 – 525.000 de intervenții. Deci este clar că numărul intervențiilor creștea continuu, când numărul personalului scădea, acum ajungând la 26.000 de persoane, dar bineînțeles pe parcursul anilor au mai fost angajate persoane ca să îi înlocuiască pe cei care pleacă. Deci asta este ce am vrut să prezint astăzi și mai vreau să explic un lucru foarte important, despre noua categorie care se angajează, adică militarii, cum spuneam înainte, deci soldații și gradații profesioniști, deci asta e denumirea oficială. De ce introducem această categorie? Până acum IGS-ul a avut categoria ofițerilor și a subofițerilor, care, ambele categorii, sunt cu o anumită pregătire și care pot avea funcții de comandă, de la comandant echipaj până la, bineînțeles, inspector șef într-un inspectorat pentru situații de urgență. Ce ne-a lipsit este categoria servanților și a gradaților profesioniști, care n-a existat în cadrul IGSU. Introducerea ei, și punând o limită de vârstă care să le permită să facem acest lucru la prima angajare, ne va permite să creăm o pepinieră care va fi pregătită inițial ca servant pompier şi de unde o parte vor putea să acceadă în şcoala de subofițeri. Deci creăm pepinieră astfel încât o parte din cei care vor intra în școala de subofițeri şi, de ce nu, chiar, ulterior, în Facultatea de Pompieri pentru cei care vor putea, să fie deja trecuţi printr-o pregătire inițială ca pompier. În al doilea rând, aici, contractele la această categorie sunt pe perioadă determinată, ceea ce înseamnă că persoana va fi evaluată periodic și la momentul reînnoirii contractului persoana respectivă poate să nu aibă contractul reînnoit dacă sunt probleme, dacă nu este performantă în domeniul în care lucrează, dacă nu execută activitatea în mod corect, deci asta permite un management mai corect a resursei umane de către comandanți. Şi asta va duce, bineînțeles, la o structură piramidală în loc de o structură care acum seamănă cu o plăcintă și care este foarte similară cu structurile identice pe care le au alte țări, de structuri de intervenție de pompieri și de protecție civilă. Deci până la sfârșitul acestui an, din cele 8.546 de posturi, cum am zis, urmează să fie angajate primele 1.479 de posturi, astfel încât între 2021 – 2025 să angajăm toate posturile care vi le-am zis și, paralel, să recuperăm posturile finanțate prin angajare din sursa externă a celor care pleacă prin pensie sau din motive de boală sau alte motive”, .