Nemulţumiţi de scăderea decontărilor serviciilor, medicii de familie spun că nu vor lucra in centre de permanenţă decat dacă li se va plăti asistenta şi materialele sanitare.
Reprezentanţii medicilor de familie din judeţ, ai instituţiilor deconcentrate din Ministerul Sănătăţii şi reprezentanţi ai pacienţilor au fost convocaţi joi de prefectul judeţului Sălaj, Alexandru Vegh, la o masă rotundă pentru a discuta problemele medicinei de familie.
Veşti rele de la CAS
Marius Tăutu, director de relaţii contractuale in cadrul Casei de Asigurări de Sănătate, a adus la cunoştinţa medicilor de familie că bugetul pe primul trimestru pentru asistenţa primară este de 6,97 la sută din totalul bugetului alocat furnizorilor de servicii, faţă de 8,9 la sută anul trecut. Pentru spitale, bugetul a scăzut de la 43,56 la sută pe trimestrul I 2010, la 33 la sută in primele trei luni din acest an. Singura majorare se arată la medicamente gratuite şi compensate, unde alocarea pe acest trimestru este de 35,64 la sută, cu aproape patru procente mai mult decat in perioada similară din anul trecut. Directorul CAS a menţionat că incă nu sunt finalizate normele de aplicare a noii legislaţii, dar este posibil ca pe luna aprilie să se aplice noile condiţii de finanţare. După noile prevederi, sumele decontate pentru serviciile medicilor de familie ar scădea in acest an cu 21 la sută.
Medici nemulţumiţi de noul contract cadru
Preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie din Sălaj, Dan Medve, a declarat că medicii nu sunt de acord cu incheirea contractelor pe doi ani atata timp cat finanţarea se face numai pe un an. Rozalia Niculescu, preşedintele Patronatelor Medicilor de Familie – Filiala Sălaj, a adăugat că medicilor nu le convine scăderea procentului de decontare „per capitas” de la 70 la 50 la sută, alocarea unui buget orientativ pe medicul de familie care ar fi in detrimentul pacienţilor, limitarea numărului de consultaţii la 20 pe zi şi a numărului de pacienţi pe listă la 2.200. Medicii se plang că, din totalul veniturilor cabinetului de familie le răman doar 20-30 la sută.
Şase administraţii locale vor centre de permanenţă
Reinfiinţarea centrelor de permanenţă pentru descongestionarea Unităţii de Primire Urgenţelor Zalău a creat o adevărată furtună de nemulţumiri in cadrul intalnirii. Medicii de familie susţin că aceste centre şi-au dovedit ineficienţa, motiv pentru care au fost inchise. Ei şi-au pus, de asemenea, problema că pacienţii vor alege centrele de permanenţă şi nu cabinetul medicului de familie pentru a evita coplata, servicile de urgenţă fiind scutite de coplată. Chiar dacă nu s-au impotrivit infiinţării acestora, au dorit să se asigure că nu vor trebui să plătească din sumele decontate de CAS asistenta sau trupa medicală, aşa cum s-a intamplat anterior. Noua legislaţie a fost gandită in aşa măsură incat toate acestea să poată fi asigurate de autorităţile locale inclusiv plata personalului din mediul sanitar, iar DSP va asigura trusa medicală de urgenţă
Şase administraţii publice locale au solicitat deja infiinţarea de centre de permanenţă la Zalău, Cehu Silvaniei, Hida, Crasna, Sărmăşag şi Ileanda. Primarii au făcut investiţii semnificative in asigurarea spaţiilor, mobilierului şi chiar şi in achiziţia de ambulanţe. DSP Sălaj va asigura trusa medicală de urgenţă, iar CAS va deconta serviciile acordate de medicii de familie in regim de gardă.
Primul centru de urgenţă se deschide la Zalău
Tiberiu Marc, preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, care are in administrare cea mai mare unitate spitalicească din judeţ, a anunţat ca va infiinţa un centru de permanenţă in cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău pană la finele lunii aprilie. Şeful administraţiei judeţene a propus elaborarea unui sistem de bareme la nivel judeţean pe care vor trebui să le asigure primarii in noile centre, dar in momentul in care se indeplinesc aceste condiţii să-şi pună la dispoziţie serviciile şi medicii de familie.

Post Views: 65