De cand erau daci şi romani
Situată in zona centrală a judeţului Sălaj, comuna Mirşid are o suprafaţă de 53,28 de kilometri pătraţi şi o populaţie de 2304 locuitori (la ultimul recensămant) din care 3,9 la sută maghiari, 14,45 la sută ţigani şi 0,19 la sută alte naţionalităţi. Măgura Moigradului, masivele Pomăt şi Citera au constituit arealul de dezvoltare al celui mai frumos oraş roman de pe teritoriul de nord-vest al Romaniei, respectiv Porolissum. Istoria comunei este strans legată de prezenţa oraşului roman pe teritoriul ei. Complexul militar de la Porolissum a fost ridicat la rang de municipiu in anul 200 d.C, in timpul impăratului Septimius Severus. Pe un teritoriu de 200 de hectare se pot admira şi astăzi ruinele a două amfiteatre romane, ruinele unot temple şi construcţii publice. Prezenţa aşezărilor dacice pe aceste meleaguri a fost pusă in evidenţă prin aşezări bine construite cu mult inaintea ocupaţiei romane. Comuna are in evidenţă patru aşezări: Mirşid – sat reşedinţă de comună, situat la o distanţă de 14 kilometri faţă de municipiul Zalău, Firminiş, Moigrad şi Popeni. Prima atestare documentară despre Mirşid o găsim in anul 1219. Economia comunei este una predominant agrară, comuna dispune de bogate resurse minerale cum sunt calcarele, tufurile vulcanice şi dacitul. Potenţialul turistic este unul de excepţie. Prezenţa Ansamblului arheologic Porolissum, cu sistemul defensiv de turnuri de observaţie pe inălţimile Pomet, Citera, Dealul Fericirii şi La Poiana atrage anual o mulţime de turişti.
Uliţe pietruite fără niciun cost
In cursul anului 2009 s-a asfaltat in Mirşid peste un kilometru de uliţe şi tot in această perioadă s-a reuşit asfaltarea a doi kilometri de drum comunal care face legătura inspre localitatea Firminiş. Uliţele care au rămas neasfaltate au fost pietruite fără costuri, cu utilajele din dotarea primăriei şi cu piatra primită gratuit de la cariera din Moigrad. „Cu toate acestea trebuie să recunosc că drumurile mai suportă imbunătăţiri, cetă-ţenii aşteptand asfaltările, iar in cursul acestui an am cuprins in buget suma de şapte miliarde de lei vechi, bani cu care dorim să asfaltăm aproximativ 3,5 kilometri de drum comunal”, declară Călin Bereschi. Tot in bugetul pe 2011 au fost cuprinse lucrările pentru stoparea alunecării de teren de la Moigrad.
Toată comuna are iluminat public
Cea mai mare realizarea ca primar a lui Călin Bereschi o reprezintă introducerea gazului metan in toată comuna, ajungand ca azi, 30 la sută din locuinţele Mirşidului să se incălzească cu gaze naturale. Insă, in 2008, primarul şi-a inceput noul mandat cu o reparaţie capitală a iluminatului public in comună. „Corpurile de iluminat s-au mărit simţitor, pe cele vechi le-am schimbat cu altele noi, iar acum ne putem lăuda că din doi in doi stalpi avem un corp de iluminat”, afirmă edilul. Insă nu bine s-a terminat modernizarea reţelei de iluminat, că a şi venit Boc cu austerităţile lui şi, cu părere de rău, spune primarul, trebuie făcută economie de cate patru-cinci ore pe noapte, timp in care mai multe uliţe şi drumuri intră in beznă. Şi pentru a mări liniştea şi siguranţa publică, in bugetul de anul acesta au mai fost cuprinşi peste 100.000 de lei pentru extinderea reţelei de iluminat public in zona Fundătură din satul Mirşid.
Bereschi Călin face parte din istoria Mirşidului

Aflat la al treilea mandat, cu o intrerupere de doar patru ani in perioada 2004-2008, primarul Călin Bereschi se laudă cu o bogată experienţă in administraţia publică şi spune că a ajuns să cunoască fiecare problemă a cetăţenilor din comuna Mirşid. Uşa primarului este tot timpul deschisă mirşidanilor şi pe timpul documentării noastre Călin Bereschi a rezolvat problemele tuturor locuitorilor din Mirşid care i-au trecut pragul biroului. Primarul Mirşidului spune că se poate lăuda că primăria pe care o conduce este printre puţinele din judeţ care nu are nicio datorie. „Plata asistenţilor personali şi indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap sunt la zi, iar imbucurător este faptul că toate investiţiile programate pentru acest an sunt din veniturile proprii ale primăriei, fără a lua in calcul sumele primite de la bugetul de stat”, ne-a declarat edilul comunei. „Facem aceste sacrificii in speranţa că autorităţile judeţene şi centrale ne vor răsplăti eforturile de a ne gospodări singuri, fără a depinde de Guvern, şi dorim mai fim ajutaţi din cand in cand de la centru”, işi spune oful Călin Bereschi.

O primărie şi un consiliul local model
In final, edilul Călin Bereschi a ţinut să le mulţumească pe această cale tuturor colaboratilor din primărie şi consiliul local. „Apreciez buna colaborare pe care o am cu funcţionarii din primărie, care sunt buni profesionişti, cu consiliul local, unde de asemenea există o colaborare foarte bună, şi nu in ultimul rand cu viceprimarul Ovidiu Bodea, impreună cu care incercăm să luăm cele mai bune decizii la nivel local pentru bunul mers al comunei Mirşid”, a conchis primarul.
Sănătatea, invăţămantul şi religia sunt la locul lor
Toate cele patru şcoli din comună funcţionează la capacitate maximă şi datorită eforturilor primăriei, niciun elev din comuna Mirşid nu rabdă frig la ore. Cumbustibilul şi subvenţia pentru şcoli au fost acordate fără obiecţii, Mirşidul fiind una din puţinele comune care decontează abonamentele de transport ale cadrelor didactice. Nici bisericile nu au fost uitate de executiv. In fiecare an conducerea primăriei a avut grijă de unităţile de cult, contribuind cu sume importante din bugetul local pentru reparaţii sau chiar construirea bisericii din Firminiş. Dispensarul uman, recent modernizat, beneficiază de medic de familie permanent, iar in curand acolo se va deschide un laborator de tehnică dentară, un cabinet stomatologic şi o farmacie.
Viitorul aduce canalizare şi asfalt
Primăria Mirşid a depus anul trecut intreaga documen-taţie pentru un proiect pe măsura 3.2.2. care vizează introducerea de apă potabilă şi canalizare in toate satele, asfaltarea a şapte kilometri de drum, reabilitarea şi modernizarea căminulului cultural din Popeni şi realizarea unui after school in satul Mirşid. Proiectul a fost foarte bun, a obţinut 64 de puncte, fiind declarat eligibil. Insă sursa de finanţare lipseşte. „Sper ca in urma licitaţiilor publice şi chiar a unor suplimentări de fonduri de la Uniunea Europeană să fie admis la finanţare şi proiectul nostru. Dacă nu, trăiesc cu speranţa că vom avea caştig de cauză la Ministerul Dezvoltării şi Turismului, pe Programul Naţional de Dezvoltare Infrastructură, unde am depus in plus documentaţia pentru asfaltarea a incă trei kilometri de uliţe din Firminiş şi Moigrad”, spune primarul Mirşidului.
Reţeaua de apă potabilă – cel mai mare of
Cel mai mare regret al conducerii Primăriei Mirşid il reprezintă faptul că deşi s-a finalizat proiectul de introducere a apei potabile in comună lipseşte sursa de apă, intrucat actuala sursă este insuficientă şi nu acoperă nevoile locuitorilor. „Tragem speranţa că vom reuşi să completăm sursa de apă, cel mai probabil, din conducta care vine de la Varşolţ. Şi totuşi, ne intrebăm de ce studiul hidrologic nu a fost făcut corespunzător pentru a acoperi intreaga necesitate a oamenilor, avand in vedere că a fost un proiect care s-a ridicat la aproape 25 de miliarde de lei vechi”, se intreabă primarul.
Acuma 100 de ani din „Schiţa monografică a Sălagiului” – editată in 1908
Mirşid (Nyirsid, pretura Zalăului) este filiala parohiei Firminiş şi are 100 de fumuri, cu 560 de suflete de religiune gr.cat şi 230 de religiune gr.or. Biserica de piatră s-a edificat la 1896. Şcoala are invăţător cu salar de 1400 cor. Copii de şcoală sunt 58, iar in cea de repetiţiune 20.
Adulţi ştiutori de carte sunt 63 (50 bărbaţi şi 13 femei). Hotarul are 3500 de jugăre, din cari 700 sunt ale romanilor. Alegători sunt 46, din cari 25 ştiu ceti şi scrie romaneşte, iar 6 şi ungureşte.

Post Views: 53