Zicea un om de bani gata că azi poţi să rezolvi orice problemă economică. Ai doar nevoie de bani. Şi aşa este. Priviţi in ograda noastă! Cei cu sange-n…, cu impertinenţă adică au reuşit. Cine şi cum le-ar fi putut rezista? Şmecheria e veche de cand lumea. Aleşii noştri, mai mari ori mai second-hand se infruptă deopotrivă din visteria ţării, folosind fel şi fel de tertipuri. Pe noi, pe oamenii de rand ne perocupă pană la obsesie „painea noastră cea de toate zilele”. Coşul zilnic, zice-se că o invenţie economică modernă, in realitate al naibii de veche, cheltuiala cu traiul şi mălaiul, probează fără drept de tăgadă că in ceea ce ne priveşte muncim precum in fabula cu racul broasca şi o ştiucă. fiecare trage adică in direcţia in care il duce…”mansarda”. Sportul naţional la noi este jocul „de-a baba oarba”, haosul şi mancărimile definind sintetic politica romanească. Ori zice romanu’ , unde nu-i cap vai de picioare. Ne lipseşte mai intai şi mai intai capul, varful de suliţă. De aici dezastruoasele realităţi din toate domeniile. Cum se face, cum nu se face că nu ne iese aproape nimic. Asta o probează şi un recent studiu al „coşului zilnic”. Fiindcă tot am amintit de ea să luăm in calcul painea, care reprezintă la romani grosul coşului de cumpărături zilnice. Ei bine, pentru a-şi putea cumpăra un kilogram de paine, mai ales acum după scumpiri romanul de rand trebuie să muncească 30 de minute şi mai bine. In Slovenia doar 10 minute, in Ungaria 15 minute, in Cehia 12 minute. Desigur o să dăm vina pe modul in care se munceşte in ţările antemenţionate. Numai că in vreme ce Europa dezvoltată bagă in hambare chiar şi opr tone de grau de pe fiecare hectar, la noi media este de 2300 de kilograme la hectar. Carul este inţepenit cam de multă vreme pe acelaşi drum stramb. Adică nici după două decenii nu am reuşit să scoatem carul la drum drept. Am fost impinşi in colaps economic de politica unor guverne formate la intamplare. Pariul cu agricultura a fost pierdut rand pe rand in cei mai bine de douăzeci de ani de originalitatea democraţiei noastre. Dumnezeu ne-a dat ploi la vremea lor şi căldură la vremea ei, dar ce folos?! Unde nu-i cap…