Pilda este simplă in exprimare, cuprinzătoare in conţinut, adevărată şi permanent-reală. Un tată era fericit, avea doi fii, rude, argaţi; nu-i lipsea nimic, avea linişte, ascultare, bunăvoire. Dar, cum in multe situaţii, incercările vin de la casnicii omului(Matei 10,25), fiul cel mai mic auzise că alţii trăiesc mai bine, duc viaţa in libertinaj, nu-i intreabă nimeni de nimic, nu sunt urmăriţi şi dădăciţi ca el… Atunci se ridică impotriva părinţilor, şi, fiind matur, zice:” Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine!”. Tatăl, bucuros că fiul se va rostui, ii dă mai mult decat trebuia, crezand că-şi va continua viaţa, aşa cum făcuse şi el… Ori, tanărul ispitit de iluzii, a plecat intr-o ţară indepărtată, cu tot ce primise. Aici, soarbe cu nesaţ din izvorul zglobiu al vieţii. Banii se terminaseră şi admiratoarele il părăseau. Se angajase la un localnic care avea turme de porci, dar nu primea nici hrana animalelor. Iată ce făcuse ispita din acest tanăr, şi unde il duseseră patimile! Dar, creşterea de acasă, dragostea părintească de altădată, incep să-i frămante inima şi să ia o hotărare decisivă: „Sculandu-mă, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi spune: Tată, am greşit la cer şi inaintea ta; nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argaţii tăi.” „Sculandu-mă” e momentul deciziei, al deşteptării, al trezirii. Incepe de acum un nou drum, spre tatăl, spre painea lui. Dar cum va răspunde tatăl? Acesta, văzandu-l in starea-i jalnică, mila i-a copleşit mania; dragostea i-a inundat inima; bunătatea s-a revărsat prin iertare. şi-a sărutat vlăstarul uscat de neascultare şi umilit pană in ultima fibră a fiinţei lui. L-a ridicat de la pămant şi şi-a vărsat focul iubirii părinteşti strangandu-l la piept; l-a spălat, i-a dat haină strălucitoare, i-a pus inel in deget şi a inceput fireasca veselie. Tatăl din pilda aceasta este chipul Tatălui ceresc. Iisus vorbeşte despre Tatăl Lui şi Tatăl nostru in cuvinte de o gingăşie, de o frumuseţe şi incredere nemărginite. Este impresionantă iubirea Tatălui faţă de cel păcătos, pe care Il caută, Il cheamă, Il aşteaptă, Il iartă, Il imbrăţişează şi-l aşează in casa Sa, intre fiii Săi preaiubiţi.

Post Views: 42