Astăzi, la ora 16,00, are loc o ședință a Coaliției de Guvernare în care, probabil, se va tranșa criza guvernamentală generată de demiterea ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu. O situație care a fost extrem de dezbătută în spațiul public, Vlad Voiculescu fiind un fel de star al celui de-al doilea partid din alianța guvernamentală și care a beneficiat de o campanie de PR foarte bună în ultimii ani. O imagine care a furnizat așteptări imense și care nu s-a concretizat în cele patru luni de mandat la Ministerul Sănătății.

Dar, hai să vedem împreună cum se simte criza din interiorul coaliției de guvernare din perspectivă provincială.

Așteptări neîmplinite. Patru luni cu morți în spitale

Venirea lui Vlad Voiculescu la Ministerul Sănătății a fost însoțită de așteptări de schimbare imediată în sistemul de sănătate, aflat într-o criză perpetuă din 1989 încoace și presat la maximum în ultimul an din cauza crizei pandemice globale. În schimb, la doar o lună de conducere a Sănătății din România, Vlad Voiculescu contabiliza, pe lângă morții de Covid-19, încă 20 de morți, arși în incendiul izbucnit în dimineața zilei de 29 ianuarie, la Institutul Matei Balș din capitală sau decedați ulterior. Impactul accidentului a fost unul major în rândul populației, care încă își amintește despre incendiul de la Colectiv. Situațiile nu sunt similare, însă reacția publică este sensibilizată de astfel de tragedii, cu atât mai mult cu cât anchetele ulterioare în cazul Colectiv nu s-au soldat cu rezultatul așteptat de români. Da, este adevărat că atunci un întreg guvern a răspuns politic, iar premierul de atunci, Victor Ponta, încă mai plătește la capitolul încredere. Acum, ministrul Vlad Voiculescu s-a trezit cu o tragedie la fel de sensibilizantă în brațe și, chiar dacă ministerul condus de el nu a fost direct responsabil de spitalul respectiv, opinia publică nu l-a scuzat. Chiar dacă imediat s-au pus în mișcare toate resursele propagandistice de partid și tot poporul USR-PLUS și-a pus badge-uri online cu mesajul ”Am încredere în Vlad Voiculescu”, chiar dacă lideri de opinie au grăit peste tot cât de important și competent este ministrul Voiculescu și chiar dacă s-a luat o decizie internă a conducerii Alianței USR-PLUS că ministrul este susținut necondiționat. Pentru că mandatul lui Vlad Voiculescu a fost urmărit de ghinion și a devenit o vulnerabilitate pentru toată coaliția de guvernare prin evenimentele ulterioare: evacuarea pacienților peste noapte de la Foișor, moartea altor pacienți într-un tir ATI defectat. Un șir de evenimente care nu au fost neapărat în responsabilitatea starului Voiculescu, însă s-au întâmplat în curtea lui, asaltată de Covid-19, în timp ce ministrul cugeta profund la reforma din sănătate. Pretext sau nu, publicarea unui ordin care ar fi înăsprit condițiile de carantinare a localităților și fără știrea premierului a fost ultimul gest al scurtei cariere ministeriale a lui Vlad Voiculescu.

Iresponsabilitate politică la premier sau la USR-PLUS?

Surprinzător este că cei de la USR-PLUS au fost surprinși de decizia premierului de a-l demite pe ministrul Sănătății. Și surprinzătoare au fost și ieșirile imediate ale liderilor USR-PLUS la adresa premierului, acuzându-l de iresponsabilitate politică, infantilism politic sau că e ”zombie politic”. Au arătat că la capitolul victimizare sunt experți, mai puțin la politică. Și startul a fost dat de către sălăjeanul nostru, Dacian Cioloș, aflat în convalescență după ce a fost bolnav de Covid-19. Brusc și-a dat seama că este unul dintre liderii USR-PLUS și că a fost zburat ministrul său favorit din funcție, fără să știe. Probabil nu a văzut badge-urile cu ”Am încredere în Vlad Voiculescu”, apărute tocmai pe seama unei crize de imagine a acestuia. Ceea ce a urmat a fost o cavalcadă de atacuri la adresa celui care a îndrăznit să-l invalideze ca ministru, fără să gândească că atacurile la premierul Cîțu se răsfrâng asupra întregului Guvern, din care și ei fac parte. În loc să minimalizeze deficitul de imagine și de capital politic, prin desemnarea rapidă a altui ministru care să recupereze din prejudiciu, am asistat la o purtare a moaștelor lui Vlad Voiculescu pe la televiziuni și apariții online. Însă efectul nu a fost cel scontat pentru că și cei neinteresați de luptele intestine din coaliție, din curiozitate, au vrut să vadă pentru ce se face atâta tevatură și au descoperit un Vlad Voiculescu slab din punct de vedere politic și submediocru pe domeniul Sănătății. Iar românilor nu le plac deloc plângăcioșii – exact imaginea pe care a oferit-o zilele astea Vlad Voiculescu. În contrast, deși probabil nu are mari merite, a crescut percepția pozitivă asupra premierului, care a scăpat de un plângăcios incapabil și incoerent. Efectele însă se vor vedea pe termen lung, contrar așteptărilor din tabăra victimelor politice din USR-PLUS.

Mai mult, încordarea mușchilor în spațiul public pe fondul crizei pandemice readuce în discuție scopul politic al USR-PLUS. ”Nu suntem aici să salvăm România”, declarația liderului Dan Barna când au fost invitați să-și asume riscul guvernării după debarcarea guvernului PSD, revine în actualitate acum. Nu suntem aici să rezolvăm criza sanitară provocată de Covid-19, suntem dispuși să aruncăm în aer guvernarea, cerând capul lui Cîțu exact în plin val trei de Covid-19, doar pentru că a avut tupeul să demită un ministru slab, dar care este al nostru. Dai în Vlăduț Voiculescu, dai în întreg partidul. Solidaritate politică prost înțeleasă și care arată lipsa de experiență politică a celor de la USR-PLUS, cel puțin la nivel de lidership. Ești în stare să sacrifici un întreg Guvern pentru un ministru care nu confirmă? Așa pare că vor să facă cei de la USR-PLUS. L-au pus până și Cătălin Drulă, ministrul cu cea mai bună imagine de până acum din zona USR-PLUS, să iasă la atac la premier, poate dintr-un calcul ieftin că Florin Cîțu nu va avea tupeul de a-l demite și pe acesta. Sau poate tocmai pentru a-l vulnerabiliza pe viitor pe Cătălin Drulă, dacă este perceput ca o amenințare pentru actualii lideri politici. Pentru că…

Urmează alegeri interne în USR-PLUS

Peste criza guvernamentală avem și o presiune politică internă în USR-PLUS. Vestea bună că s-a oficializat fuziunea prin absorbție dintre USR și PLUS vine cu începutul campaniei electorale interne pentru că în patru luni trebuie să se aleagă o nouă structură de conducere. Acum avem aici doi co-președinți, Dan Barna de la USR și Dacian Cioloș de la PLUS, cu două grupuri de asociați politici care controlează cele două partide, prin funcțiile stabilite de statutul celor două formațiuni politice. Începând de la cea mai mică structură locală și până la nivelul conducerii centrale, cele două grupuri trebuie să intre în competiție și să câștige cât mai mult. Dacian Cioloș, care stă mai mult la Bruxelles, s-a trezit că unul dintre pionii importanți din țară a fost executat din Guvern. Început prost pentru stabilirea puterii sale în partid, tocmai când s-a legalizat fuziunea. Oarecum se află într-o poziție ingrată: renunță ușor la o vedetă politică, în favoarea coaliției de guvernare și, în felul acesta, își antagonizează chiar din propriii susținători care n-o să-l ierte că și-a sacrificat omul și-l va penaliza la alegerile interne? Sau își susține vedeta politică până în pânzele albe? A ales să câștige imediat în rândurile propriului partid, inflamând lucrurile în coaliție și luptând pentru Vlad Voiculescu. Vom vedea astăzi, după ședința coaliției, care este forța politică a lui Dacian Cioloș în raport cu aliații de la PNL și UDMR.

De cealaltă parte, Dan Barna are nevoie și de susținerea membrilor PLUS dacă vrea să devină președintele noii formațiuni politice. Nu a părut foarte convingător că vrea să-l salveze pe Vlad Voiculescu, putem chiar să-l suspectăm că îi convine situația pentru că are șansa să vină cu o propunere de ministru al Sănătății din propria curte. Chiar în ziua demiterii lui Vlad Voiculescu circula în mediul online varianta ca deputatul Adrian Wiener (USR) să fie propus ca nou ministru al Sănătății, variantă propagată de către membrii USR. În felul acesta, Dan Barna și-ar întări poziția în partid și și-ar crește șansele de a câștiga șefia noii formațiuni politice chiar împotriva lui Dacian Cioloș. O mișcare interesantă a fost trimiterea unor personaje cunoscute în spațiul public să-l atace pe premierul Florin Cîțu prin declarații contondente, dintre care s-a remarcat ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, care l-a numit ”zombie politic”. Cătălin Drulă a reușit în cele patru luni de mandat ce n-a reușit Vlad Voiculescu la Sănătate – să creeze imaginea unui ministru care muncește și care mișcă lucrurile în ministerul său. Nu avem de unde să știm dacă Dan Barna l-a simțit pe Drulă ca potențial competitor intern pentru șefia partidului sau dacă Drulă și-a asumat această ieșire tocmai ca să se erijeze în principalul lider al disputei cu partenerul de coaliție. Vom vedea cum se vor așeza lucrurile în următoarele luni.

Nu au de ales, acum

Mandatul cu care se prezintă cei de la USR-PLUS la ședința coaliției de azi este același, anunțat de către Dacian Cioloș – schimbarea premierului Florin Cîțu. Au ieșit prea repede, negândit, în spațiul public, cu această cerință, iar acum nu pot da înapoi. Nu pot să iasă acum și să spună: am fost înfierbântați, n-am gândit bine, ne pare rău, am citit și noi Constituția mai bine și știm că nu putem să schimbăm premierul fără să cadă tot Guvernul, adică și miniștrii noștri, iar consultări la Cotroceni, iar lupte pentru ministere, negocieri, iar vot în Parlament, o lună cel puțin de instabilitate politică în plină pandemie. Așa că cel mai probabil vor merge la ședință, se vor lăsa convinși de către partenerii de la PNL și UDMR că nu e momentul pentru înfoiat mușchii, vor ieși la declarații după aceea, vor ofta ușor a regret pentru Vlad Voiculescu și vor clama binele comun și interesul național pentru care au lăsat de la ei de data aceasta. Și vor insista că tot nu-l plac pe Cîțu, dar vor încerca să lucreze cu el, până data viitoare.

Pierderi irecuperabile

Din păcate, toată această criză guvernamentală alimentează isteria publică cu privire la ce se întâmplă în pandemie. Ieșirile ulterioare a lui Vlad Voiculescu cu acuzații privind numărul de morți de Covid-19 se propagă necontrolat și cu efecte ciudate. Chiar dacă el a afirmat că numărul real de morți e mai mare, oamenii înțeleg ce vor și deja există un curent de opinie că cifrele au fost umflate. Scandalul afectează inclusiv procesul de vaccinare, pentru că neseriozitatea cu care a fost tratată în ultima săptămână situația din sănătate a slăbit și mai mult încrederea românilor în mesajele transmise de oficialități. Este, ca să ne exprimăm plastic, tichia de mărgăritar care ne lipsea în plină criză sanitară: aruncarea în derizoriu a vocilor guvernamentale care mai puteau mișca opinia publică înspre vaccinare. Suspiciunea față de oficialități, oricum existentă, teoriile conspirației, nevroza ultimului an de restricții, antivaccinismul, extremismul dezvoltat în societate, toate subminează efortul ultimului an de a ieși din pandemie. Iar motivul este, pentru noi, oamenii de rând, extrem de meschin: menținerea unui ministru umflat de PR ca salvator al sistemului de sănătate și care s-a dovedit a fi un experiment politic lamentabil.

Probabil a câștigat puțin premierul Florin Cîțu. Electoratul, inclusiv cel liberal, a descoperit că România are un premier care nu se teme că va fi dat jos dacă ia decizii. Că nu-și ferește scaunul călduț de la palatul Victoria. Și, probabil, dacă nu erau toate luminile pe premierul Cîțu, nu s-ar fi discutat atât de mult despre ridicarea ratingului de țară a României de la negativ la stabil de către Standard&Poor`s. Un semnal dat de partenerii occidentali ai României că Guvernul Cîțu e ce trebuie, chiar în plină criză guvernamentală pe fondul crizei globale cauzate de Covid-19.

Post Views: 82