Pe vreme de criză, patronii n-au bani să plătească specialişti in politici economice şi marketing internaţional, dar ii angajează cu plăcere pe posturi de vanzător sau agent de vanzări. Angajatorii inchid uşa in nas absolvenţilor de facultate, indiferent de profil. Unii spun că, in zilele noastre, oricine poate termina o facultate, iar alţii nu dau doi bani pe diplomele obţinute de tineri, pentru ei contand mai mult experienţa profesională. Nu mai contează că a absolvit la „Spiru Haret” sau a fost bursier la „Babeş-Bolyai”, tot absolvent se numeşte, cu practică ioc. Aici nu e vina studenţilor, cu atat mai puţin a patronilor. Sistemul de invăţămant e de vină.
Aşa se face că absolvenţii işi incep prima filă a cărţii de muncă -electronice- cu indemnizaţia de şomaj. Piaţa muncii abundă in locuri de muncă pentru muncitori cu studii medii, iar pentru puţinele posturi adresate celor cu studii superioare, condiţia elementară este experienţa de minim 2-5 ani in domeniu.
Ce-i de făcut in acest caz? Tinerii cu facultate sunt nevoiţi să opteze pentru posturi prost plătite de ospătari, agenţi de vanzări, promoteri, operatori sondaje de opinie, agenţi de vanzări directe etc.. Aşa se face că pe locuri pe care se cer studii medii, angajatorii se pot mandri că au oameni cu diplomă. Merge cat merge şi acolo, insă cei care au o viziune mai sănătoasă de viaţă decat traiul de pe o zi pe alta n-au decat să ia drumul străinătăţii.
Un studiu efectuat in randul studenţilor arată că 80 la sută dintre respondenţi afirmă că s-au gandit să lucreze intr-o altă ţară. Mai grav mi se pare faptul că 27 la sută dintre respondenţi nu ştiu ce vor face după terminarea studiilor, iar 42 la sută dintre cei chestionaţi spun că nu doresc să facă o carieră in domeniul in care au absolvit.