Nu știu ce credeți voi, dar eu sunt o mare iubitoare a brânzeturilor și nu pot compara produsele industriale lactate cu cele puse în vânzare la piață, direct de țărani. Brânzeturile și lactatele din supermarket efectiv nu mai au niciun gust. Îmi pare foarte rău pentru faptul că fermierii și adevărații producători sunt cam uitați de clienți în această perioadă. Plus că, dacă pierdem și partea naturală din sistemul alimentar (brânzeturi, ouă, legume, fructe) suntem pecetluiți să ajungem niște persoane bolnave, obsedate de cure de slăbire. De ce? Pentru că produsele din supermarket sunt pline de coloranți sintetici, aditivi alimentari și alte chimicale care nu au nimic a face cu gustul produselor bio adevărate.

Potrivit unui studiu recent, doar 18 la sută dintre români își achiziționează produsele lactate direct de la producătorii locali, în timp ce un procent de 57 la sută dintre respondenți au declarat că aleg varianta supermarket-urilor pentru aceste produse. Magazinele din apropierea casei (magazinele de cartier) sunt preferate în medie de 16 la sută dintre români. Restul de 9 la sută sunt nehotărâți și oscilează atunci când iși fac cumpărăturile ba dintr-un loc, ba din altul.

Printre categoriile de produse lactate preferate de români avem laptele pe primul loc – consumat zilnic de 33 la sută dintre conaționali, iaurtul sau produsele de tip sana, chefir și lapte bătut sunt preferate de 21 la sută dintre români, urmat de unt cu 20 la sută și brânza telemea, aflată la egalitate cu cașul, în procent de 18 la sută. Smântâna este procurată de obicei de majoritatea cumpărătorilor de la producătorii locali.

Am făcut o scurtă incursiune în hala Pieței Agroalimentare din zona Astralis pentru a sta de vorbă cu producătorii și comercianții de lactate, în legătură cu loialitatea clienților lor. Două doamne din Dobrin care aduc lapte, telemea și alte produse bio ne spun că în această perioadă “le merge cum le merge”.

“Venim în fiecare dimineață din Dobrin și avem produse bune, vă rog să ne credeți. Avem clienți loiali, vechi, care vin și cumpără mereu de la noi pentru că apreciază calitatea și gustul produselor noastre. Și de aceea prețurile produselor noastre diferă în fiecare săptămână. Dacă e client mai nou, plătește prețul de pe etichetă că avem și noi de dat chirii, de plătit transportul, știți dumneavoastră…Însă, dacă clientul e fidel mai lăsăm și noi un leu, doi din preț, mai ales că vin bătrâni pensionari care nu au pensie nu știu ce!”, ne explică una dintre doamne.

Sunt vremuri grele pentru toată lumea, producătorii fac naveta în piețele de la oraș de ani de zile pentru a-și vinde produsele iar seara se întorc acasă, poate nu la fel de mulțumiți pe cât s-ar aștepta, din cauza lipsei de clienți.

În prezent, în hală un kilogram de brânză (vacă, oaie) se vinde cu prețuri cuprinse între 16-25 lei, smântâna este la 18 lei litrul, laptele se vinde cu 3,5-4 lei, iar telemeaua costă 25 lei /kg. Produse ar fi pe toate gusturile, numai bani să fie și voință însoțită de dorința de a mânca sănătos, de la țăranii noștri.

Pandemia a adus unele schimbări în comportamentul de cumpărare al sălăjenilor deoarece s-au cam rărit clienții în piețe și au dat iama în magazine. Nu de puține ori am constatat cozile întinse pe zeci de metri în supermarketuri, iar în piețe bătea vântul și la propriu, și la figurat.

Am întrebat un cumpărător de ce crede el că oamenii tind să cumpere lactate din magazine?

“Alegerea cumpărătorilor, cred eu, este influențată de reclame, de ambalajele astea astractive sau de ingrediente și gusturile pe care le vedeți acum la iaurturi, la cremele astea de brânză de uns pe pâine și așa mai departe. Nu se gândesc la sănătate, ci doar la gust, accelerat de potențiatori. Ar trebui să ne întoarcem la origini, cu alimentația în special, altfel generația asta nouă de copii e compromisă. Vor fi plini de boli și de probleme…nu mai departe, 4 din 5 copii sunt obezi. Oare din ce cauză?”, ]ntreab[ retoric interlocutorul nostru.

În contextul evoluției pandemiei de coronavirus, în luna noiembrie a anului trecut activitatea producătorilor și comercianților din piețele agroalimentare s-a mutat în exterior, după ce s-a decis închiderea halelor. În urma acestei măsuri, mulți dintre producători au renunțat să mai vină la piață cu marfă, iar clienții s-au rărit și ei, nemaidorind să cumpere produse înghețate de pe tarabele țăranilor.

Post Views: 100