In articolul „Afacerea fermierului sălăjean pică”, autorul Viorel Varga informează greşit cititorii. Nu am „acuzat niciodată fermierii romani că sunt dezinteresaţi sau, mai pe şleau spus, că au un grad de lenevie in a intocmi proiecte pentru a beneficia de bani comunitari nerambursabili”, aşa cum afirma dezinvolt şi rău-intenţionat autorul. Regret că sunt nevoită permanent să ii succed articolele cu un drept la replică.
Băncile creditează doar proiectele care se dovedesc profitabile şi nimeni nu le poate obliga să o facă in caz contrar. Beneficiarul trebuie să facă dovada capacităţii de rambursare a creditului pe baza unui plan de afaceri serios intocmit. Or aici guvernul nu poate interveni mai mult decat prin garanţiile de stat pe care le oferă şi in prezent, respectiv prin asistenţa tehnică pentru redactarea proiectelor.
Aşadar, finanţarea proiectelor este susţinută cu eforturi europene, cu efortul statului roman, dar şi al solicitantului de fonduri nerambursabile. Trebuie să inţeleagă toţi romanii că responsabilitatea este clar impărţită şi că nimeni nu acordă bani nerambursabili gratuit. Trebuie să ne intindem atat cat ne permit forţele proprii, virtuos incurajate şi susţinute de aportul comunitar.
Mulţi se vor grăbi să invoce regulile hiperbirocratice şi nu pot spune că nu au dreptate. Dar trebuie să inţelegem că acestea sunt regulile jocului şi că asta inteleg europenii printr-un proiect bine făcut: eligibil şi bancabil.
In cazul in care in derularea proiectului invocat in articolul menţionat sunt semnalate intarzieri sau alte blocaje administrative, atunci il rog pe beneficiar să se adrese Guvernului sau să-mi transmită un memoriu la adresa de e-mail: andreea.vass@gov.ro. O comisie specială de experţi, coordonată de către Prim-ministrul Emil Boc, analizează săptămanal soluţiile la problemele ridicate de către consultanţi şi de către beneficiari.
Trebuie să incetăm a ne mai plange constant şi trebuie să căutăm rapid soluţii pentru absorbţia banilor europeni. Dar nu numai. Intr-o economie de piaţă trebuie să ne asumăm şi succesele şi eşecurile unor proiecte antreprenoriale.

…adică, hai să batem campii!
Ziarul nostru şi, personal, semnatarul acestor randuri nu doresc să se angajeze in nesfarşite polemici cu d-na Andreea Paul Vass, secretar de stat al Guvernului Romaniei, pentru simplul fapt că domnia sa necunoscand realităţile crude din zona ruralului (chiar dacă are obarşia in Bobota) bate apa in piuă pană o dezmembrează in doi atomi de hidrogen şi unul de oxigen. Ba uneori este cuprinsă şi de amnezie. Spun asta pentru că intr-un email, trimis pe adresa redacţiei noastre, actualul secretar de stat, pe acea vreme consilier personal al premierului, tuna şi fulgera: „Este dezarmant cum romanii au talentrul de a dezbate orice, mai puţin lucrurile care ii privesc direct. Ce le lipseşte organizaţiilor profesionale agricole romaneşti să-şi orienteze interesele spre acest program comunitar? (Este vorba de un program de promovare a produse-lor agricole in randul cetăţenilor UE, program de la care Romania lipseşte n.a). Lamentările televizate nu prea ajută, nu aduc nici bani nici eficienţă. E nevoie de acţiune şi de responsabilitate” Frumos aţi grăit din jilţurile de la Palatul Victoria, dar prea vă intrebaţi ca o novice ce le lipsesc organizaţiilor agricole şi fermierilor să acceseze programe comunitare. Banii, doamna Vass, banii! Garantarea de către stat a creditelor agricole, cum spuneam, este apă de ploaie pentru bănci. Nu pentru faptul că nu le-ar lua in seamă, ci pentru faptul că experţii bancari evaluează bunurile garantate după… bunul lor plac. Dacă in cazul firmei Marolik Farm SRL, s-a garantat cu două case, şi nu orice case, din care una in mediul urban, cu un apartament cu 4 camere, cu terenul intabulat pe care urmează a se construi ferma de vaci, cu insăşi investiţia pentru 600.000 de lei, şi tot n-a fost de ajuns, atunci ce să mai zicem? Dl.Szommer Francisc, directorul Sucursalei Sălaj a CEC BANK, sucursală la care Marolik Farm SRL a apelat, imi spunea că fiecare bancă işi are regululile sale, că este vorba despre dobanda pe an, despre marja de risc a băncii, că investiţiile in fermele de bovine nu sunt prea sigure. Nici contractul de finanţare semnat de mai bine de un an şi nici scrisoarea de garanţie a Fondului de Garantare a Creditului Rural nu i-a „induplecat” pe bancheri. Aşadar, d-na Vass,beneficiarul a făcut din plin dovada capacităţii de rambursare, printr-un proiect „eligibil şi bancabil”, dar hiperbirocraţia, cum cu limbă de stejar numiţi dvs batjocura faţă de cetăţean, e pe cale de a invinge şi da data aceasta. Inainte de a ne sfătui „să incetăm a ne mai plange constant, să căutăm rapid soluţii pentru absorbţia banilor europeni”, ar fi fost bine să veniţi la Bobota, să simţiţi pe finuţa dumneavoastră epidermă că lamentările scormonitorilor ţăranei nu se nasc din „dorul lelii”, ci din marea pacoste, din marea pecingine care s-a abătut peste ei şi peste ţară pe vremea guvernului al cărui secretar sunteţi.