Schimbarea de culoare la nivelul Consiliului Județean Sălaj, adică venirea PNL la putere, sprijinit de UDMR și USR-PLUS, și trecerea PSD în opoziție, generează tensiuni și discuții. Cei care odată contestau, sunt acum în postura de a decide, iar cei care dețineau cândva controlul au ajuns să critice, de pe margine. La ultima ședință, din opoziție, consilierii PSD l-au cam luat pe NU în brațe. Din punctul lor de vedere, s-au opus unor măsuri neoportune, din punctul de vedere al celor de la PNL s-au împotrivit doar de dragul de a pune bețe în roate, fără argumente.

PSD a votat împotriva înființării unui Serviciu privat pentru situații de urgență la Spitalul Județean

Spitalul Județean de Urgență Zalău, cea mai mare unitate medicală din județ, nu are un serviciu propriu care să intervină rapid în cazul unui incendiu sau a unei alte catastrofe. Pompierii au atras atenția, în repetate rânduri, că trebuie înființat un Serviciu privat pentru situații de urgență conform prevederilor Ordinului MAI nr. 75/2019.

Pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu Județean de joi, 28 ianuarie, s-a aflat și un proiect de hotărâre care prevedea tocmai înființarea unui serviciu astfel de serviciu, cu 5 posturi, obținute nu prin noi angajări, ci prin transferuri din cadrul altor servicii și compartimente ale unității sanitare. Mai exact, ar fi fost transferați 4 angajați din Serviciul administrativ (1 post de referent de specialitate, 1 post de referent 1A și 2 posturi de muncitori) și 1 referent din Compartimentul de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale.

E drept, proiectul de hotărâre e mai amplu și prevede, de asemenea, și alte schimbări de organigramă la nivelul spitalului, printre care suplimentarea numărului de posturi în cadrul secției de Neurologie cu 6 posturi de asistenți medicali și 6 posturi de infirmieri, ca urmare a înfiinţării şi acreditării în cadrul secției de Neurologie a Spitalului județean de Urgență Zalău a unui compartiment cu 5 paturi pentru Unitatea de accidente vasculare cerebrale acute, în cadrul celor 45 de paturi din cadrul secției; transformarea unui post vacant de medic primar din secția psihiatrie în post de medic specialist, pentru a răspunde necesităţilor organizatorice şi a putea fi scos la concurs; transferarea unui post vacant de asistent medical din Secția pneumologie în Dispensarul TBC, pentru efectuarea raportărilor necesare pe Programul național de TBC; transferarea unui post vacant de asistent medical în cadrul Secției ATI, în Unitatea de transfuzie sanguină, pentru efectuarea raportărilor necesare pentru pacienții internați și confirmați Covid; transformarea unui post vacant de brancardier din Blocul alimentar în post de referent de specialitate și mutarea acestuia în cadrul Serviciului de management al calității serviciilor de sănătate, responsabil cu activitatea de reprezentare a spitalului în relația cu pacienții.

Totuși, într-o perioadă în care pacienții mor arși în spitalele din România, nu mai e loc pentru pacienții COVID, iar personalul medical efectiv clachează, poate ar fi bine să uităm că suntem la putere sau în opoziție și să ne străduim să păstrăm spitalele în bună regulă, nu la cota de avarie. Uneori, chiar nu “merge și așa”. Nu e nici momentul, nici locul potrivit pentru a strânge cureaua sau a căuta nod în papură.

Consilierii județeni de la PSD au votat împotriva acestui proiect pe motiv că înființarea Serviciului privat pentru situații de urgență contravine legii. Observațiile au venit din partea Valentinei Souca, fost inspector școlar pentru educație preșcolară. Argumentele și explicațiile secretarului județului, doctor în științe administrative, nu au cântărit suficient pentru a schimba părerea social democraților.

Ca o completare, nu mai departe de vineri dimineața, cinci oameni au murit carbonizați într-un incendiu produs la Institutul “Matei Balș” din capitală, cel mai mare spital COVID din țară. Este al doilea incendiu de acest fel produs în câteva luni, după cel de la Piatra Neamț, din noiembrie 2019, unde au murit 10 pacienți.

Povestea majorărilor salariale din Consiliul Județean și instituțiile subordonate

“Cum să se facă economie cand tu scoți un post de paznic de la muzeu, spre exemplu, dar faci măriri de salariu la alte 5 persoane din cadrul muzeului (în condițiile în care guvernul anunța plafonarea salariilor bugetare)? Sau…cum să faci economie când tu introduci un al 3-lea post de consilier pentru vicepreședinte? (da, post din ăla de tăiat frunze la câini).Cum să faci economie, când tu ridici salariul persoanelor contaractuale cu 60 la sută? (Să nu vă imaginați că dacă nu ai carnet de partid, poti beneficia de acest 60 la sută). (…) Era să uit, reprezentatul USR din CJ Sălaj a votat pentru aceste măriri de salarii inclusiv pentru organigrama cu acel post de tăiat frunze la câini. Da, reprezentantul acelui partid (USR) care se plângea de aparatul bugetar stufos și supraaglomerat!” , scrie consilierul județean PSD, Alin Demle, pe o rețea de socializare.

Doar că, la muzeu, instituția dată drept exemplu, lucrurile stau puțin diferit, potrivit proiectului de hotărâre și referatului de specialitate care l-a însoțit. Da, se desființează un post vacant de paznic de la muzeu, care, deși era liber, era bugetat, iar pentru 6 angajați ai instituției, care au luat în decembrie 2020 examenul pentru promovarea în grad, acordarea majorărilor salariale este obligatorie, prin lege. Vrem, nu vrem, e musai, atâta timp cât legislația în vigoare prevede acest lucru. Trei dintre ei au trecut din gradul II în gradul I, doi au trecut din debutanți în gradul II, iar unul din gradul I în gradul I A.

Postul de “tăiat frunze la câini” la care se referă social-democratul este unul de consilier la cabinetul unuia dintre vicepreședinții Consiliului Județean.

Vicepreședintele Robert Szilágyi a argumentat necesitatea înfiinţării acestui post de consilier, clasa I, gradul profesional debutant în cadrul Compartimentului investiţii şi lucrări publice prin volumul mare de muncă și nevoia de a eficientiza și îmbunătăţi activitatea desfășurată aici.

De menționat că postul nu e nou introdus în schema de personal, figurând acolo și anii trecuți. În organigrama Consiliului Județean și a aparatului de specialitate, figurează, pentru cabinetul președintelui instituției, 5 posturi de consilieri, iar la cabinetele vicepreședinților, două , respectiv un post de consilier.

În momentul de față, la cabinetul președintelui sunt ocupate 3 posturi din cele 5 la care ar avea dreptul Dinu Iancu Sălăjanu, vicepreședintele Consiliului Județean, Claudiu Bârsan, nu are niciun consilier, iar Robert Szilágyi are un singur post ocupat, deși organigrama prevede două.

DJ108S Zalha-Bezded-Cernuc, un alt subiect de controverse


Consilierii judeţeni au aprobat în cadrul şedinţei de joi, 28 ianuarie, un proiect de hotărâre privind principalii indicatori tehnico-economici pentru obiectivul de investiţie „Modernizare DJ108S: sector Zalha-Bezded-Cernuc”, în lungime de 10,4 kilometri.   

Valorea totală estimată pentru reabilitarea a 10,4 kilometri de drum este de 74.155.158,59 lei, investiţia urmând a fi eşalonată pe trei ani. Proiectul a trecut, deși consilierii județeni de la PSD au votat împotrivă, contestând acești indicatori tehnico-econmici și ridicând problema lipsei unui studiu de trafic. Observațiile social democratului Sergiu Panie pot fi pertinente, dacă am face abstracție de faptul că până acum trei luni a fost vicepreședinte al Consiliului Județean Sălaj, iar procedurile pentru modernizarea acestui sector de drum au fost demarate de vechea conducere.

Mai exact, în decembrie 2018, vechea conducere a Consiliului Județean Sălaj a scos la licitație proiectul ”Expertiză tehnică, D.A.L.I. si Proiectare pentru obiectivul de investitie – Modernizare DJ 108 S, Sector: Zalha – Bezded – Cernuc, Km 21+100 – 33+400”. În urma elaborării documentației tehnice, pe baza cerințelor impuse prin licitație, au rezultat tocmai acești indicatori tehnico-economici. Acum, doi ani mai târziu, consilierii județeni PSD votează în bloc împotriva unei investiții demarate chiar de ei, motivând că nu s-a făcut în prealabil un studiu de trafic.