” O singură dată în lumea noastră s-a întâmplat ca într-un grajd simplu să se afle ceva cu mult mai mare decât întreaga noastră lume.”( C.S. Lewis)

Bună să ne fie inima, dragi cititori!

În 25 decembrie sărbătorim Nașterea Domnului, cea mai mare sărbătoare creștină și minunea de căpătâi care stă la temelia religiei creștine.

”S-au împlinit zilele ca Maria să nască și l-a născut pe fiul ei, primul născut, l-a înfășat și l-a culcat în iesle, pentru că nu era loc de găzduire pentru ei”, ne spune evanghelistul Luca.

Dragilor, mă întreb împreună cu scriitoarea canadiană Ann Vos Kamp, ”ce altă religie a avut vreodată un Dumnezeu aflat într-o asemeni apropiere față de noi?…ce Dumnezeu a sosit vreodată atât de blajin încât să-l putem atinge…atât de fragil încât am fi putut să-l rănim?”

Și totuși, mulți dintre noi se întreabă, nașterea Domnului…realitate sau ficțiune? Rațiune sau simțire? Inima ne descoperă rațiunile supreme, ne spunea Blaise Pascal…și atunci de ce nu cercetăm mai mult prin prisma ei? Mereu căutăm certitudini și confirmări în cunoaștere, deși de cele mai multe ori acestea ne înlănțuie firea și ne lasă pustii și triști, certitudinile le vom dobândi cu mult mai mare ușurință experimentând cu simplitate și cu inima deschisă – credința.

Multora dintre noi ne face deosebită plăcere să ne uităm la filme cu supereroi, cum ar fi Superman, Batman, Cei 7 Fantastici..etc. Acești eroi și acțiunile lor supranaturale ne oferă o stare de confort. V-ați întrebat vreodată de ce? Pentru că sufletul omului, și-n cele mai profunde ascunzișuri, tânjește mereu să fie ajutat, să fie protejat, să fie salvat, să trăiască veșnic. Acești eroi fictivi sunt creați de mintea umană dar sunt inspirați din viața lui Hristos, cel pe care Dumnezeu l-a trimis în lume pentru a o salva. Și din nou ne întoarcem la adevărata esență a vieții, pe care noi de multe ori o pierdem pe cale. Aceasta e inima Crăciunului dragilor! ”Atotputernicul a apărut pe pământ ca un copil uman neajutorat, având nevoie să fie hrănit, schimbat și învățat să vorbească la fel ca orice alt copil. Cu cât te gândești mai mult la lucrul acesta, cu atât devine mai zguduitor. Nimic din ficțiune nu este atât de fantastic precum acest adevăr al întrupării”(J.I. Packer).

În timpul detenției sale din 1940, filosoful Jean-Paul-Sartre a scris o piesă de teatru pe tema Crăciunului, transmițându-ne prin aceasta un adevăr fundamental și anume că biruința Crăciunului constă în armonia și unitatea dintre Creator și Creatura în persoana lui Iisus.

”Voi păstra Crăciunul în inima și voi încerca să-l țin cu mine tot anul”, ne spunea entuziat Charles Dickens, dar cum puteam face asta? Nu e suficient să îngenunchem o data pe an în fața ieslei și să ne lăsăm vrăjiți de taina nopții sfinte. Altmiteri, după sfârșitul sărbătorii vom rămâne goi și nostalgici. Trebuie să stăm zilnic în contact cu Dumnezeu și să actualizăm mereu Crăciunul în inimile noastre prin participarea la Sfintele Taine. Nașterea Domnului este de fapt Euharistia (Sfânta Împărtășanie), este dăruirea totală a lui Dumnezeu în cel mai smerit chip. Blajinul Prunc din Bethleem este Pâinea Vieții, de altfel și cuvântul ”Bethleem” tradus din limba ebraică înseamnă ”casa pâinii”. Acesta este adevăratul Dar, adevărata naștere sfântă, aceea de a ne contopi cu Cuvântul Întrupat.

Dragilor, prin credință noi putem fi azi și în fiecare zi a vieții noastre contemporani cu Pruncul Iisus, cu Fecioara Maria și Iosif, cu îngerii, păstorii și magii..totul e posibil prin credință! Toate cadourile din lume nu valorează nimic dacă lipsește Hristos, dacă sărbătoarea Crăciunului nu este pătrunsă de realitatea nașterii Sale.

”A înflorit Hristos în trupul curat”, ne spune Dante… să adorăm și noi împreună cu Fecioara Maria, nepătrunsul mister al Întrupării lui Dumnezeu în chip de bebeluș, să avem curajul să credem! Nu este săracie mai mare pe această lume decât lipsa credinței în Dumnezeu și în planul său de mântuire cu fiecare dintre noi.

Sărbători binecuvântate, oameni buni! Pace și bine!

Post Views: 91