Steaua Crăciunului (Poinsettia) este o plantă originară din Mexic, unde crește liber, în mod natural. În trecut a fost utilizată de către azteci ca și antipiretic în medicina tradițională și pentru obținerea pigmentului roșu folosit la vopsirea țesăturilor, iar din secolul al XVI-lea a început să fie asociată cu sărbătorirea Crăciunului în cadrul ceremoniilor religioase. Este o plantă răspândită în întreaga lume și se cultivă în seră.

Foarte populară în timpul sezonului rece, Poinsettia a devenit un simbol al Crăciunului. Este un arbust ce crește sub formă de tufă și poate avea dimensiuni cuprinse între 0,6 m și 4 m. Partea decorativă este formată din frunzele terminale numite bractee, așezate sub formă de stea și colorate în general în roșu (există variații roz, galben sau alb), care încep să-și modifice culoarea în perioada apariției florilor (noiembrie-ianuarie) corelată, în mediul natural, cu modificarea temperaturii mediului înconjurător și a duratei zilei. Steaua Crăciunului are flori mici, discrete, galbene, situate la baza bracteelor. Poinsettia este o plantă perenă astfel că, îngrijită corect, se poate păstra o perioadă îndelungată de timp.

Pentru a vă bucura de ea cât mai multă vreme, planta trebuie așezată în loc luminos, ferit de curenți de aer. Curenții de aer pot determina căderea frunzelor. Pământul folosit pentru Poinsettia trebuie să fie poros, în general un amestec de turbă și nisip. Fiind plantă de seră, preferă o temperatură de 18-20 grade în aer și 18 grade în sol. Temperaturile mai mari de 25 de grade nu-i sunt favorabile. Lumina trebuie să fie una intensă pe timpul sezonului rece, iar pe timpul verii planta se va așeza într-un loc umbrit parțial. O corelație favorabilă dintre lumină și temperatură va duce la obținerea de plante foarte frumoase și la o rezistență optimă a acestora. Este o mare consumatoare de apă, deși excesul de umezeală nu-i priește. Planta va primi o cantitate moderată de apă.

În timpul fazelor de creștere și înflorire este necesară fertilizarea. Îngrășămintele se aplică în apa de udare.

Crăciunița poate fi afectată de boli fungice și dăunători. Cea mai frecventă boală este putregaiul cenușiu și se manifestă prin ofilirea frunzelor. Prevenția se realizează printr-o udare corectă, iar tratamentul prin utilizarea fungicidelor eficiente împotriva Botridis Cinereea.

Din păcate pentru această frumoasă plantă care ne bucură de Crăciun, marea lor majoritate sunt pur și simplu aruncate după trecerea sărbătorilor, întrucât perioada coincide cu intrarea sa într-o perioadă de repaus după înflorire, pierzându-și astfel efectul decorativ. Se continuă însă udarea de fiecare dată când considerăm că solul este uscat, se păstrează o temperatură de aproximativ 18 grade, iar pentru a înflori din nou, în perioada următoarelor sărbători de iarnă, pe lângă buna îngrijre a plantei pe parcursul anului este esențială alternanța lumină-întuneric din ultimele două luni dinaintea lui decembrie. Astfel că, între orele 17:00 si 8:00, planta se acoperă cu o cutie de carton sau cu orice altceva care să nu permită accesul razelor de lumină. Acest lucru va contribui la colorarea bracteelor pentru încă un sezon.

Post Views: 585