UE hotărăște soarta a 1.800 de miliarde de euro. Cât primește România și în ce condiții?

Bugetul UE pentru viitorii 7 ani prevede o sumă de 1 800 de miliarde de euro. Aceasta include atât bugetul multianual al Uniunii Europene pentru intervalul 2021-2027, cât și fondul de relansare economică NextGeneration EU, adică bani ce pot fi investiți în proiecte. Negociatorii din Parlamentul European au ajuns la un acord cu cei din Consiliul UE privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 şi resursele financiare proprii, obţinând o suplimentare de 16 miliarde de euro la planul iniţial, care va însemna, printre altele, şi o triplare a bugetului alocat programului de sănătate la nivel european. Fiecare țară care face parte din UE trebuie să conceapă și să prezinte planuri detaliate de proiecte în trend cu marile politici europene, printre care se numără protecția mediului și digitalizarea accelerată. În plus, acordul face din respectarea statului de drept o condiție strictă pentru deblocarea celor 16 miliarde de euro suplimentare ce au rolul de a evita o criză de proporții în economiile statelor membre, pe fondul pandemiei de covid-19.

Din suma de 1.800 de miliarde de euro, România ar putea să primească 79,9 miliarde de euro, dacă va respecta condițiile impuse.

“Vreau să mulţumesc echipei noastre de negociatori care a reuşit să modifice liniile acordului cu Consiliul, din iulie, privitor la cerinţele Renew Europe. În anii care urmează, impactul cumulativ al bugetului european şi al planului de relansare economică va fi unul revoluţionar, cu efecte tangibile pentru toţi cetăţenii europeni, în special pentru generaţia tânără care se confruntă cu provocări considerabile. Cu o viziune comună foarte clară, acest acord va face posibilă nu numai relansarea, ci şi transformarea economiei noastre în jurul Acordului Verde şi al Agendei Digitale. Acordul prevede un nou început pentru resursele proprii, care va permite bugetului Uniunii să fie mai puţin dependent de contribuţiile naţionale, şi să transfere povara rambursării datoriilor către principalii poluatori, giganţii IT şi alţi actori care beneficiază de piaţa internă, dar care nu contribuie la ea în mod echitabil astăzi”, a declarat Dacian Cioloş, președintele Renew Europe, al treilea cel mai mare grup politic din Parlamentul European.

Punctele-cheie ale noului acord sunt: autonomia financiară a UE (un calendar pentru introducerea de noi resurse proprii, inclusiv o taxă pentru deşeurile din materiale plastice care va intra în vigoare din 2021, o taxă digitală, un mecanism de ajustare a frontierelor de carbon, veniturile de pe piaţa internă a carbonului până în 2023 şi o taxă pe tranzacţiile financiare (FTT) care urmează să fie introdusă până cel târziu în 2026), investiţii suplimentare (bugetul prevăzut pentru o serie de programe UE va fi majorat, programul de Sănătate UE se va tripla, programele de cercetare şi inovare se vor apropia de alocarea de 3% din PIB), climă şi biodiversitate (acordul asigură un angajament minim de 30% pentru cheltuielile climatice şi un nou obiectiv pentru cheltuielile privind biodiversitatea, ajungând la 10% începând cu anul 2026).

Țara noastră ar putea primi așadar 80 de miliarde de euro, bani care trebuie investiți. Peste 46 de miliarde de euro vor fi direcționați către România în următorii ani. Aceștia se adaugă altor 33 de miliarde pe care România i-a încasat din partea UE drept sprijin în Planul de Redresare Economică.

“Sumele imense pe care le primim erau promise de mai multă vreme. Salut acordul asupra bugetului multianual al UE la care s-a ajuns între Parlamentul European, președinția Consiliului și Comisia Europeană! România va beneficia în următorii ani de 46,4 miliarde de euro. Acesta este rezultatul unei munci de echipă, în beneficiul românilor, alături de președintele Klaus Iohannis. Acestor fonduri li se adaugă cei 33,5 miliarde de euro din planul de redresare, ajungând la un total de aproape 80 de miliarde de euro. Sunt bani care vor fi folosiți cu chibzuință pentru dezvoltarea României, pentru a aduce bunăstare fiecărui român, prin intermediul proiectelor europene”, spune Ludovic Orban, prim-ministrul României.

Acest pachet financiar mai trebuie votat de plenul Parlamentului European, de Consiliul Uniunii Europene, dar și de către parlamentele statelor membre pentru a intra în vigoare.