Guvernul, Parlamentul şi partidele politice nu mai prezintă incredere. Pompierii şi Biserica au rămas instituţiile de nădejde.
Sfarşitul de an ii găseşte pe romani descumpăniţi, neincrezători in principalele instituţii ale statului şi ganditori… la ce cheltuieli au de făcut sau de unde se pot imprumuta in caz de avarie, potrivit ultimelor sondaje. Anul 2010 a reprezentat pentru sălăjeni, şi in special pentru bugetari, un an de cumpănă. După ce, la inceputul anului, preşedintele Băsescu şi premierul Boc promiteau că nu se vor atinge de veniturile oamenilor, in luna mai s-a dat startul măsurilor de austeritate. Salariile au fost reduse cu 25 la sută şi chiar mai mult, indemnizaţiile, ajutoarele sociale, toate au fost tăiate. Chiar dacă aceste măsuri sunt luate, după cum susţine Guvernul, pentru a redresa bugetul şi economia ţării, in momentul de faţă 79 la sută din romani consideră că ne indreptăm intr-o direcţie greşită şi numai 14 la sută cred că direcţia este una bună.
Politicienii – in coada clasamentului
Instabilitatea economică şi politică a ţării i-a determinat pe cetăţenii de rand să se refugieze in instituţiile care nu i-au dezamăgit şi care sunt alături de oameni indeosebi la greu. Conform unui sondaj al Companiei de Cercetare Sociologică şi Branding (CCSB), desfăşurat in perioada 3-7 decembrie, 85 la sută din cei intervievaţi au declarat că cei mai de incredere sunt Pompierii, urmaţi de Biserică şi de Armată. La coada clasamentului, cu cea mai mică incredere din partea populaţiei, se regăsesc Guvernul, Parlamentul şi partidele politice. „Atribuţiile noastre sunt de a ajuta oamenii şi sunt foarte vaste, nu mergem doar să stingem incendiile, suntem tot timpul acolo unde este nevoie de noi”, explică şeful pompierilor sălăjeni, Adrian Chichişan, de ce este văzută instituţia Pompierilor ca fiind cea mai de incredere. In ce priveşte Biserica, preotul Ştefan Lucaciu ne-a declarat că „această instituţie s-a format odată cu poporul; nu are interese politice, cuprinde pe toţi oamenii, şi bogaţii, şi săracii, şi este o comunitate care are pe toată lumea in jurul ei”. Secretar al Guvernului şi purtător de cuvant in PD-L Sălaj, Andrei Todea pune decăderea partidelor pe seama măsurilor de austeritate impuse de criză. „In perioada de criză şi cu măsurile de austeritate, şi noi ca şi partid ne aşteptăm la o cădere in increderea populaţiei. Pentru partidele politice care susţin Guvernul era normal să aibă o cădere, iar celelalte scad in ochii populaţiei prin prestanţa total antinaţională pe care o au”, afirmă pedelistul.
Romanii nu se descurcă cu banii
Sfarşitul de an reprezintă şi momentul in care mulţi dintre noi işi fac bilanţul veniturilor pe 2011. Conform sondajului CCSB, 38 la sută din persoanele intervievate nu se descurcă cu banii; 29 la sută dintre acestea apelează la imprumuturi şi 9 la sută la economiile stranse pană acum. Jumătate din oameni se descurcă cu banii, dar nu reuşesc să facă economii, iar 10 la sută pot chiar să pună şi bănuţi deoparte. Pentru următoarele şase luni, oamenii cred că vor cheltui mai mulţi bani pe intreţinere, sănătate şi alimente, adică serviciile de care nimeni nu se poate lipsi.
Antonescu – favorit la preşedinţia Romaniei
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri anticipate generale pentru Parlamentul Romaniei, 36 la sută din romani ar vota cu PSD, 26 la sută cu PNL, 15 la sută cu PD-L şi 8 la sută cu Partidul Poporului. Dacă ar avea loc alegeri prezidenţiale, in primul tur Crin Antonescu ar obţine 32 la sută din voturi, Victor Ponta 22 la sută şi, surprinzător, Dan Diaconescu 18 la sută. In turul doi, Crin Antonescu ar caştiga in faţa lui Victor Ponta cu 58 la sută din alegători, potrivit CCSB. Chiar dacă increderea in partidele politice şi politicieni este foarte scăzută, PNL şi preşedintele său, Antonescu, sunt văzuţi cu ochi buni de popor. Preşedintele PNL Sălaj, Radu Căpilnaşiu, crede că „aceste opinii se datorează faptului că PNL nu a avut campanii electorale populiste, cu promisiuni neonorate, a avut curajul să spună adevărul despre situaţiile de la un moment dat, chiar dacă partidul a pierdut voturi importante tocmai pe acest considerent”. „Nu poţi promite majorări de salarii cu 50 la sută după care să vii să le tai şi pe cele existente”, a conchis primarul Zalăului.