Subvenţii eliminate
Anul 2010 a debutat cu stangul pentru o parte dintre agricultori. Spun asta pentru că o serie de subvenţii au fost eliminate. Este vorba despre ajutoarele de stat acordate pe o perioadă de trei ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Incepand cu 1 ianuarie 2010 nu s-au mai acordat subvenţii pentru porcinele predate la abator, pentru ouă, pentru laptele conform, pentru carcasa de bovine şi pentru apicultură. Mai marii agriculturii şi-ai dat seama că a nu subvenţiona laptele, păsările, porcii predaţi la abator e o palmă zdravănă dată fermierilor. Aşa că, după aproape un an, au găsit noi forme de sprijin (mai puţin consistente financiar, ce-i drept) pentru unele sectoare din care subvenţiile au fost eliminate, ca de pildă subvenţii pentru bunăstarea animalelor. Decat de loc.
Subzistenţă prin fonduri europene
Dintre proiectele depuse pentru accesarea fondurilor europene, cele mai multe au fost pe Măsura 141- Sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă. E o măsură a sărăciei pe care Uniunea Europeană o finanţează fără rezerve. Scopul măsurii este de a menţine ţăranul roman la un anumit nivel – cel al subzistenţei. Aşa că, aproape 1.000 de sălăjeni au dat buzna să ia in braţe subzistenţa. In cadrul Măsurii112 – destinate instalării tinerilor fermieri in mediul rural, din 60 de proiecte au fost selectate 34. Cinci proiecte din nouă depuse au fost selectate pentru finanţare pe Măsura 121 – modernizarea exploataţiilor agricole, iar 16 comune au fost selectate la nivel naţional pentru finanţare pe Măsura 322 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Şi totuşi, dacă birocraţia ar fi fost mai domoală, mult mai multe fonduri europene puteau fi accesate la nivelul Sălajului.
Curtea Constituţională i-a scăpat de funcţie pe directorii numiţi politic
In luna mai, Virgil Ţurcaş, director coordonator al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Sălaj a părăsit „corabia” in urma deciziei Curţii Constituţionale de a respinge tentativele de modificare a Legii nr.88 privind Statutul funcţionarilor publici, anuland două ordonanţe ale Guvernului prin care directorii erau numiţi pe criterii politice. A stat la carma DSVSA Sălaj un an, pană cand Mircea Martin, numit şi el politic pe vremea lui Tăriceanu şi-a reluat locul. Nici in celelalte instituţii deconcentrate din domeniul agricol n-a fost linişte pentru „grămăjoara” de directori numiţi politic. Aşa se face că directorul coordonator al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sălaj a inţeles că „legea trebuie aplicată indiferent de coloratura politică” şi a renunţat şefia agriculturii sălăjene, prin… demitere, bineinţeles După un interimat de două luni al lui Nicolae Dascălu, pe scaunul cel mai inalt al DADR Sălaj a revenit Ioan Bujiţă. La Centrul judeţean APIA Sălaj, Alexandru Mureşan , cel care a votat cu patru maini la alegerile europarlamentare nu a putut fi clintit de pe scaunul de director de către mai marii săi din partid, pană a venit Curtea Constituţională şi i-a spus că nu este funcţionar public şi nici nu provine din interiorul unităţii. Dar să nu-i plangem de milă că a fost numit director al Casei Corpului Didactic Sălaj. Şi la Unitatea Fitosanitară şi la Oficiul de Ameliorare şi Reproducţie in zootehnie directorii au fost demişi, locul lor fiind luat de portocalii ori de cei cu laleaua.
Măsluirea concursului pentru supravieţuire
In august, teama de a rămane fără un loc de muncă in Direcţia pentru Agricultură a judeţului Sălaj a ajuns pe cele mai inalte culmi. Din cei 54 de salariaţi trebuiau să rămană 28. Toţi angajaţii, indiferent de culoarea politică, varstă, religie, sex trebuiau supuşi unui examen care consta in probă scrisă şi interviu. Agricultura sălăjeană avea ocazia să scape de neaveniţi, dacă acel concurs ar fi atins cat de cat standardele corectitudinii. N-a fost să fie aşa. Apele n-au avut limpezimea scontată de unii concurenţi. Ele s-au tulburat mai ales in cea de a doua parte a examenului care a constat in interviu. Politicul şi-a făcut bine treaba şi de data asta. Chiar liderul de sindicat, Dorel Dumitraş, membru in comisia de examinare recunoaşte cu o jumătate de gură că au fost excepţii in modul de examinare, dar alte explicaţii n-a dat. Multor contestatari li s-a dat dreptate in ceea ce priveşte punctajul, „insă ştiţi şi dumneavoastră (s-a scuzat preşedintele comisiei), sunt ordine de sus cine rămane şi cine pleacă”. Cert este că acest concurs a fost in mare parte măsluit, iar agricultura sălăjeană a rămas cu un colectiv de specialişti destul de şubred.
Răsplată după slugărnicie
După ce a fost numit cu mare tam-tam ministru al Agriculturii, Mihail Dumitru şi-a demonstrat incapacitatea de a redresa cat de cat această ramură a economiei. In schimb, a fost slugarnicul lui Băsescu. Cand preşedintele i-a poruncit să reducă 50 la sută din personalul din agricultură, Mihail Dumitru s-a supus orbeşte. Ba a redus chiar mai mult (in Sălaj, de pildă 64 la sută). Drept răsplată, după demi- terea sa din funcţia de ministru a fost numit de stăpanul său, adică de Băsescu, preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru agricultură. Răsplată după ascultare.
Camera Agricolă, sub papucul PSD
Odată cu apariţia Legii camerelor agricole, Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă a trecut in custodia Consiliului Judeţean sub noua siglă Camera Agricolă a Judeţului Sălaj. Cum mai marele Consiliului Judeţean este membru marcant al Partidului Social Democrat, bineinţeles că şi-a dorit director la Camera Agricolă de aceeaşi culoare politică. Aşa se face că Eugen Turian a fost demis din funcţia de director, in locul lui fiind instalat provizoriu, in prima fază, apoi pe perioadă nedeterminată, ce-i drept după concurs, Dorel Seichei. Cu excepţia organizării unor cursuri pentru agricultori şi intocmirea de proiecte (pe bani bineinţeles), Camera Agricolă nu a prea ieşit la rampă ca in alţi ani. Spun asta pentru că manifestarea „Satul Sălăjean” care pe vremuri avea loc in fostul OJCA (actuala Cameră Agricolă) un important organizator, anul acesta a fost un fiasco. Explicaţiile nu sunt greu de găsit. Organizatorul (Consiliul Judeţean Sălaj) a refuzat orice colaborare cu Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Sălaj şi viceversa. Şi totul, de la politică, ard-o focul! Tiberiu Marc, preşedintele Consiliului Judeţean, find, cum am spus, social democrat, iar Ioan Bujiţă, directorul Direcţiei pentru Agricultură, de culoare portocalie, nu s-au inţeles, mai bine zis n-au vrut să se inţeleagă in ceea ce priveşte organizarea manifestării cu caracter agro-rural. Şi a ieşit un faaas. Păcat că agricultorii sălăjeni nu şi-au putut pune in valoare aşa cum trebuie roadele trudei lor.
Cioloş a rupt gura targului. Şi atat

Sălăjeanul Dacian Cioloş, născut in Pericei, a trecut in 15 ianuarie prin „furcile caudine” ale Parlamentului European şi, după mai bine de trei ore de examinări, a fost numit comisar european pentru agricultură. Cu un succes recunoscut in toată presa occidentală, Cioloş „a rupt gura targului” prin prestaţia sa, fiind apreciat drept un expert reformator de mare incredere. Deşi nădejdile agricultorilor romani s-au indreptat spre Cioloş, comisarul european de Sălaj n-a făcut mare lucru pentru ei, spre a nu fi acuzat de favoritisme, după cum n-a făcut mare lucru nici pentru fermierii din celelalte ţări est-europene, deşi aceştia au cerut insistent creşterea cuantumului subvenţiilor. Poate la anu@.

Post Views: 55