Anul marilor reduceri bugetare
Marea reducere bugetară in Sălaj s-a rezumat la doar 68 de persoane.Cei mai mulţi angajaţi care au rămas fără un loc de muncă au fost de la Direcţia pentru Agricultură, unde 31 de persoane au părăsit aparatul bugetar. Prefectura a fost nevoită să pună pe liber nouă persoane, Consiliul Judeţean a demis doar trei, Primăria Zalău a renunţat la şase persoane de la Serviciul de evidenţă a populaţiei şi la un agent comunitar. Din deconcentratele sălăjene subordonate Ministerului Muncii au plecat 18 angajaţi. Cel mai mare număr al persoanelor disponibilizate, 10 angajaţi, a fost la Casa Judeţeană de Pensii, urmat de Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale, de unde au plecat şapte persoane, iar din cadrul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă a fost disponibilizat un singur angajat. In administraţiile locale din mediul rural nu s-a făcut nicio disponibilizare, invocandu-se deficitul de personal.

Salarii reduse cu 25 la sută
Din a doua jumătate a anului, măsurile impuse de Guvern pentru reducerea cheltuielilor bugetare au afectat salariile a peste 15.000 de bugetari sălăjeni, care au scăzut cu 25 la sută. Reduceri salariale ce au determinat plecarea din sistemul bugetar a unor angajaţi. De exemplu, un număr de 12 angajaţi din cadrul Primăriei Zalău, ale căror salarii au ajuns intre 465 şi 700 de lei in urma reducerii cu 25 la sută, au renunţat să mai lucreze pentru stat. Fie s-au orientat spre mediul privat, fie au ales pensia anticipată sau de boală. Odată salariile reduse, s-a trecut la impozitarea tichetelor cadou, de creşă, de vacanţă şi de masă, dobanzile la depozitele curente şi la credite şi nici pensiile nu au scăpat de impozite.
Bugetarii sălăjeni au protestat şi nu prea
Măsurile de austeritate i-au nemulţumit pe bugetarii sălăjeni. Frămantate sindicatele au iniţiat cateva proteste, insă fără niciun succes. Primul protest a fost declanşat la sfarşitul lunii mai, imediat după anunţarea disponibili-zărilor. Insă după modul in care s-au mobilizat pentru grevă, bugetarii sălăjeni păreau resemnaţi cu măsurile de austeritate. Cei din sănătate s-au declarat „alături”, dar au muncit cu banderola pe mană. In invăţămant s-au găsit destui spărgători de grevă, iar cei care ţin direct de guvern au lucrat normal. După nereuşita seriei de proteste din vară, sindicaliştii sălăjeni au iniţiat o nouă mişcare in toamnă pentru a contesta măsurile lui Boc. Insă pichetările Prefecturii, ale sediilor partidelor arcului guvernamental, sau protestele spontane ale celor de la Finanţe, Spital şi ale funcţionarilor subordonaţi Ministerului Muncii au fost inăbuşite rapid de promisiuni.
Dispar şcoli din satele sălăjene
Anul şcolar a inceput in această toamnă cu 32 de grădiniţe şi şcoli primare din mediul rural desfiinţate. Totodată, opt şcoli gimnaziale şi mai multe clase au fost comasate. Urmare a acestor măsuri, copiii sunt nevoiţi să facă naveta la alte unităţi de invăţămant din localităţile vecine, cu mijloacele de transport puse la dispoziţie de primării. Măsurile luate de Inspectoratul Şcolar Jude-ţean (ISJ), in „complicitate” cu primăriile, au condus la reducerea a 234 de posturi in invăţămant, exact cifra impusă de Ministerul Educaţiei pentru judeţul Sălaj. Primăriile pot astfel să acopere costurile de intreţinere a şcolilor, după ce mai marii conducători au decis să finanţeze sistemul in funcţie de standarde de cost pe elev.
Băncile s-au pus inaintea legilor
Prima lege care protejează clienţii de abuzurile băncilor a intrat in vigoare in prima jumătate a acestui an. Greu au căzut de acord bancherii să aplice noile reguli care le interzicea să renunţe la anumite comisoane abuzive şi alte modalităţi ascunse de calcul care le dublau incasările pe spinarea clienţilor. Au chemat pe rand cetăţenii cu credite să le pună sub nas aceleaşi comisioane, sub o altă formă. Cu drepturile in mană, clienţii nu s-au lăsat şi au apelat la instituţiile abilitate să oblige băncile să respecte legea. După amenzi repetate şi ameninţări cu inchiderea activităţii, instituţiile bancare au inceput să se conformeze.
S-a „regandit” asistenţa socială

Primul pas a fost reducerea cu 15 la sută a ajutorului de şomaj şi a indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Peste 3600 dintre şomerii sălăjeni au primit de la 1 iunie ajutorul de şomaj diminuat şi peste 2300 de mame au rămas cu indemnizaţia redusă. S-a păstrat pensia socială minimă garantată de 350 de lei şi venitul minim garantat, in funcţie de numărul membrilor familiei, ca o formă de prevenire a sărăciei extreme. Insă şi-au luat adio de la ajutorul pentru incălzirea locuinţei cei care au in proprietate mai multe clădiri, şalupe sau bărci cu motor, utilaje agricole, moară de cereale, drujbă, terenuri sau depozite in bancă mai mari de 3.000 de euro. Veteranii de război au fost lăsaţi fără biletele gratuite pe mijloacele de transport şi pentru staţiunile balneo-climaterice. Pe final de an, guvernanţii i-au anunţat pe şomeri că vor avea şomajul diminuat cu cel puţin 10 la sută, pe pensionari că vor fi nevoiţi să plătească CAS, iar mamelor le-au oferit două variante pentru concediul maternal, incepand de anul viitor. Toate au ca scop economisirea banului public.

S-au triat asistaţii social

Au fost efectuate controale pentru verificarea celor care beneficiază de venitul minim şi a celor incadraţi in diferite grade de invaliditate. In randul beneficiarilor de venit minim garantat nu a fost identificat niciun trişor. Doar parliţi cu acte lipsă la dosar şi ţigani care nu fac muncă in folosul comunităţi. Două persoane au rămas fără ajutor social, iar pentru alţi 209 de beneficiari s-a propus suspendarea temporară a acordării ajutorului social. Au fost verificate 3530 de dosare din cele 3662 ale beneficiarilor declaraţi eligibili. Din randul invalizilor, s-a dispus suspendarea temporară a drepturilor pentru 166 pensionari şi depensionarea in două cazuri, din cele 2811 verificate.

Post Views: 56