Şi de ei are grijă primăria

Din cei 1428 de locuitori, cat numără populaţia comunei Agrij, 475 sunt de etnie romă. Mulţi dintre aceştia trăiesc in cartierul lor din Agrij, in care işi duc viaţa, cu bune şi mai puţin bune, uneori uşor, alteori mai greu, srăduindu-se să-şi crească copiii cum pot mai bine şi să nu creeze, pe cat posibil, probleme comunităţii.
„Cetăţenii romi sunt, in marea lor majoritate, harnici şi au un comportament civilizat, ne spunea primarul comunei Agrij, Pamfil Berar. Că mai sunt unii care mai fac cate o prostioară, că mai apare cate un caz de furăciune, un lemn, un cucuruz, nu zic că nu-i aşa, dar in general , romii din comuna noastră nu ne prea fac probleme. Ce-i drept şi primăria are grijă de ei, dovadă că ne-am ocupat să-i ajutăm să aibă condiţii bune in cartierul lor.”
Vorbind la concret, primarul Agrijului ne-a spus că in comunitatea romilor , prin grija şi cu sprijinul primăriei, au fost derulate o serie de proiecte care s-au materializat in amenajarea unei fantani, pietruirea drumului in zonă, construirea unei punţi pietonale, asigurarea alimentării cu apă potabilă, precum şi alimentarea cu energie electrică, inclusiv branşarea a 17 case ce nu fuseseră electrificate. De asemenea, la nivelul comunei Agrij a fost pus in aplicare, prin Agenţia Naţională pentru Romi, un program pentru perfectarea actelor de stare civilă ale cetăţenilor din această etnie şi a actelor de intabulare a terenurilor.
„In urma implementării unui proiect Phare, la Agrij activează un consilier pentru problemele romilor, in persoana lui Dan Rostaş, care are atribuţii de consiliere pe probleme sociale, de educaţie, pentru rezolvarea unor posibile stări conflictuale, aducerea la cunoştinţă a prevederilor legilor şi, in colaborare cu cadrele didactice, pentru realizarea unei frecvenţe cat mai bune la şcoală a elevilor romi, a precizat Pamfil Berar. Aş vrea să vă mai spun că periodic, o parte dintre consătenii noştri de etnie romă se duc la lucru in străinătate, mai ales in Spania sau Germania, dar numai organizat, pe bază de contracte sau convenţii ferme. La intoar-cere, majoritatea işi cheltuie cu chibzuinţă banii caştigaţi pentru amenaja-rea caselor sau cumpă-randu-şi lucruri folositoare. Şi ceea ce mă bucură cel mai mult, după revenirea acasă se observă chiar şi o schimbare in bine a atitudinii lor faţă de muncă, faţă de normele unei convieţuiri civilizate.”