RedacțiaGuvernatorul Mugur Isărescu crede că băncile centrale se vor implica tot mai mult in economia reală, pentru a asigura stabilitatea financiară, dar şi cadrul de transmisie a mecanismelor de politică monetară, unde a dat ca exemplu majorarea dobanzilor la bănci in contrast cu evoluţia ratei BNR.
„S-a spus foarte bine că nu e treaba unei bănci centrale să intre chiar atat de adanc in economia reală. De ce o facem noi şi de ce o vom face chiar mai apăsat in perioada umărătoare, inclusiv prin sucursale? (…) Avem motiv foarte serios. Nu e vorba doar de o uşoară reorientare. Izolarea asta, sau departajarea unei bănci centrale de economia reală, o să inceapă să se estompeze. Nu ştim cum va arăta o bancă centrală in următorii şapte ani”, a inceput Isărescu discursul la un seminar pe tema fondurilor europene, organizat la BNR de ziarul Economistul.
Oficialul BNR crede că o astfel de schimbare a poziţionării este similară implicării băncilor centrale in viaţa socială, a modului cum au inceput să comunice, sau similară caştigării independenţei politice, de asemenea recentă in băncile centrale europene, şi mai ales in Marea Britanie.
„Cu alte cuvinte, băncile centrale au ieşit mult mai mult in faţă. Sunt extrem de prezente (…) Bănuiesc, fără să fac eu mari prognoze, că, apropo de implicarea băncilor in economia reală, in următorii ani vom asista la ceva transformări. Nu-mi dau seama cat”, a continuat Isărescu.
Guvernatorul BNR a argumentat că băncile centrale, inclusiv cele din Europa, unde permanent s-a vorbit de un singur mandat, respectiv stabilitatea preţurilor, incep să aibă un al doilea mandat, privind stabilitatea financiară. In opinia lui Isărescu, stabilitatea financiară inseamnă implicare in economia reală, pentru că stabilitatea financiară nu reprezintă numai stabilitatea sistemului bancar.
„Şi noi avem două direcţii, supraveghere şi stabilitate financiară, şi au obiective, nu spun că sunt in conflict, dar categoric nu se suprapun şi categoric că stabilitatea financiară este mai mult decat stabilitatea sectorului bancar”, spus Isărescu.
Oficialul BNR a concluzionat astfel că banca centrală trebuie să aibă şi o perspectivă a clienţilor bancari, dacă are printre obiective stabilitatea financiară.
„Şi te uiţi la clienţii băncilor, nu din compasiune sau din complezenţă, să vedem ce fac, ci pentru că experienţa a arătat că fiecare işi urmăreşte interesul. Bancherul scoate bani şi din piatră seacă, foarte bine s-a spus aici. Dacă ar putea ar lua şi cinci piei de pe client. Nu poate. Şi de aici vine adevărul pieţei, şi funcţionarea economiei de piaţă. Pentru că trebuie şi pe partea cealaltă să se izbească de unul (client- n.r.) solid. Care inţelege, are educaţia financiară, inţelege ce e aia un credit şi ştie să citească un contract”, a adăugat guvernatorul băncii centrale.
Isărescu vede ca alt argument pentru o implicare mai activă a băncilor centrale in economia reală susţinerea transmisiei politicii monetare, mecanismele de transmisie fiind „noţiuni extrem de complicate”.
„Preţurile sunt total libere, care e magia? Se face prin canalele de transmitere a politicii monetare (…) Noi am redus dobanda? Am redus-o, băncile comerciale, ioc, ba chiar, intr-un fel, au mai şi majorat-o puţin. Inseamnă că nu a funcţionat canalul de transmisie”, a exemplificat Isărescu.
El a reiterat că BNR lasă in fiecare lună lichiditate excedentară in piaţă, „ceea ce nu e tocmai ortodox pentru politica unei bănci centrale”, adăugand că una dintre funcţiile unei bănci centrale este să nu lase lichiditatea să „băltească”.
„Băncile comerciale acum un an innebuneau publicul că n-au lichidităţi, acum nu mai pot să spună asta, pentru că e atat de evident… Mai maraie pe aici prin spatele meu: ştiţi că avem, dar n-avem siguranţă, că ne ia BNR banii. Lichiditatea, in primul rand, poate să fie reglată, ea nu este toată a băncii centrale”, a precizat guvernatorul.
Isărescu recunoaşte insă că băncile sunt mult mai aproape de adevăr atunci cand vorbesc de incredere, ceea ce ar legitima şi preocuparea BNR pentru lipsa de incredere din economie şi din societate.
El a amintit şi de disputa cu „prietenii din mass-media”, intrebandu-se dacă o persoană care se strambă in oglindă in fiecare dimineaţă işi intăreşte psihicul sau devine şi posomorată
„Toată această atmosferă negativă ne interesează, incercăm s-o schimbăm, pentru că nu putem să spunem fiţi optimişti romani, că nu ne crede nimeni, incercăm s-o schimbăm prin argumente corecte”, a conchis Isărescu.
