Ştim că la evreii Vechiului Testament soţia fără copii era desconsiderată, socotită spurcată, iar familia ei blestemată. Ioachim şi Ana din Nazeretul Galileii- neavand copii, o viaţă intreagă au rugat pe Dumnezeu să se milostivească spre ei, să ridice ocara lor, şi să-i invrednicescă şi pe ei să fie părinţi. Rugăciunile, milosteniile multe şi darurile pentru templu le-au insoţit de o făgăduinţă: „Dacă li se va implini dorinţa, ei il vor dărui şi inchina lui Dumnezeu pe pruncul cel născut”. Cand, la adanci bătraneţe fiind amandoi soţii, Dumnezeu le-a implinit dorinţa, in casa lor s-a născut o copilă, pe care ei au numit-o Miriam-Maria (ce se talcuieşte bucurie, alinare,implinire, făgăduinţă), şi pe care mai tarziu ingerul o va numi: “cea plină de har” (Luca 1,28). Pe aceasta, Ioachim şi Ana au crescut-o ca pe un dar al lui Dumnezeu, cum numai părinţii adevăraţi ştiu să o facă, pană ce copila a implinit trei ani. Acum cei doi părinţi isi calcă pe inimă, işi strivesc lacrimile sub gene, biruiesc legăturile fireşti care ii leagă strans de scumpa lor fiică, şi vin cu ea la templu, spre a-şi implini făgăduinţa de a reintoarce lui Dumnezeu darul primit. Ce au simţit cei doi părinţi la despărţire? Orişicine işi poate inchipui. Insoţită de părinţi şi de alai de tinere fecioare, imbrăcate in haine de sărbătoare şi cu făclii aprinse in maini, copila pleacă din Nazaret la Ierusalim, la Templu. Aici era o scară ce avea 15 trepte, iar copila le-a urcat pe toate, fără ajutorul nimănui. Marele Arhiereu Zaharia a luat-o in braţe şi a dus-o pană in Sfanta Sfintelor, unde intra doar arhiereul, şi aceasta o singură dată pe an. Aici a petrecut Fecioara 12 ani, sub supravegherea preoţilor, hrănindu-se cu hrană cerească şi invrednicindu-se şi de dumnezeieşti arătări- pană s-a apropiat vremea Bunei Vestiri.
Ca şi Ioachim şi Ana atunci, părinţii de azi şi de totdeauna trebuie să-i socotescă pe copiii lor un dar al lui Dumnezeu, şi să vegheze asupra lor cu mare grijă, spre a-i păzi curaţi trupeşte şi sufleteşte, şi prin creştere aleasă, să-i dăruiască lui Dumnezeu.
Pr. Gheorghe Cornea, “Sfanta Vinere” Zalău

Post Views: 39