In Romania, sfintii sunt ocrotitorii celor din penitenciare care au gresit fata de Dumnezeu, precum au gresit si ei: Petru s-a lepadat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe crestini.


Potrivit statisticilor, peste 510.264 de romani isi aniverseaza astazi onomastica. Dintre acestia 375.222 sunt barbati, iar 135.042 sunt femei.
Nume de romani care isi serbeaza onomastica de Sfintii Petru si Pavel: Pavel, Pavle, Petru, Petra, Petre, Petrica, Petrisor, Petronel, Paul, Paula, Petronela, Petruta, Petrita, Paulina, Pauliana, Paulica, Patra.

Traditii si superstitii: Cucul si privighetorile nu mai canta

Traditia populara spune ca in aceasta zi apar licuricii, care ii ghideaza pe cei ce se ratacesc in paduri sau in munti. Acestia ar fi, de fapt, scantei ale biciului Sfantului Petru.

De Sfintii Apostoli Petru si Pavel se da de pomana pentru cei morti, iar femeile trebuie sa ofere vecinilor si saracilor mancare gatita, dar si vase de lut pline cu apa, astfel incat mortii nu vor fi flamanzi si nici nu vor inseta pe taramul celalalt.

Oamenii nu au voie sa munceasca, nici la camp, si nici in gospodarie. In ziua praznuirii celor doi sfinti nu se spala, nu se arunca gunoiul din casa si nu se toarce, iar oamenii trebuie sa mearga la biserica.

In aceasta zi nu se scutura merii, pentru ca ogoarele sa fie protejate de grindina. In popor, se mai spune ca femeile vaduve nu au voie sa manance mere pana in ziua de Sfantul Ilie, daca vor sa fie sanatoase.

In Calendarul popular, ziua Sfintilor Petru si Pavel marcheaza miezul verii agrare si perioada secerisului. In vremurile cand oamenii erau foarte credinciosi, Sanpetru de Vara umbla pe Pamant, singur sau insotit de Dumnezeu.

In povestirile si snoavele populare, Sanpetru este un om obisnuit: se imbraca in straie taranesti, se ocupa cu agricultura, cresterea animalelor si, mai ales, cu pescuitul. Fiind credincios, foarte harnic si bun sfetnic, Sanpetru este luat de Dumnezeu in cer, unde ii incredinteaza portile si cheile Raiului.
Acolo, fiind mai mare peste camarile ceresti, imparte hrana animalelor salbatice, in special lupilor, fierbe grindina pentru a o marunti prin topire si a deveni mai putin periculoasa, se mai spune in popor.
La marile sarbatori – Craciun, Anul Nou, Boboteaza, Macinici, Sangiorz, Sanziene – Sanpetru poate fi vazut de pamanteni la miezul noptii, cand se deschide pentru o singura clipa cerul, stand la masa imparateasca in dreapta lui Dumnezeu. Sanpetru este cel mai cunoscut “sfant” al Calendarului popular.