In timp ce agricultura altor ţări europene primeşte fonduri pentru performanţă, romanii primesc bani să subziste.
Se află in plină derulare cea de a doua sesiune din anul 2010 de depunere de cereri de proiecte pentru Măsura 141 – Sprijinirea fermelor de semisubzistenţă. Sesiunea a debutat in 15 octombrie şi se incheie in 30 noiembrie 2010, orele 12,00. Nu-i nimic rău că se acordă fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea rurală, ingrijorător este faptul că unor ţări europene li se acordă sume fabuloase pentru crearea de mari concerne agroindustriale, iar romanilor praf in ochi pentru a „pedala” pe subzistenţă. E adevărat că la sat producătorul de hrană adevărată subzistă de pe o zi pe alta, impovărat de condiţii, constrans de regului impuse, stors de taxe şi strivit de concurenţa şmecherilor. Cum niciodată politicile nu ajung pe ogor, cei care le fac fiind adesea departe de realitatea rurală, nu poate fi de mirare că satul devine tot mai vizibil o ruină, o ilustră amintire, pe care nimeni nu o va putea resuscita vreodată de vreme ce Uniunea Europeană ţine cu tot dinadinsul să rămanem ce am fost; o gloată care vieţuieşte de azi pe maine.
Obiective generoase, dar neperformante
De fapt Măsura 141 are ca obiectiv general creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole in curs de restructu-rare, pentru facilitarea rezolvării problemelor legate de tranziţie (care la noi nu se mai sfarşeşte). Măsura urmăreşte creşterea volumului producţiei destinate comercializării, pentru ca fermele de semisubzistenţă să devină viabile economic. Fermele de semizubzistenţă in contextul de faţă inseamnă gospodăriile ţărăneşti. Totodată se urmăreşte diversificarea activităţilor şi veniturilor prin stimularea spiritului antreprenorial. Teoretic obiectivele sunt generoase, dar nu au nimic cu performanţa. Noi să obţinem in continuare tot 2.300 de kilograme de grau la hectar, iar Olanda de pildă tot 8.000 de kilograme de grau pe aceeaşi suprafaţă.
Condiţii…
Pentru această a doua sesiune este alocată suma de 150 milioane de euro. De aceste fonduri pot beneficia persoanele fizice in varstă de pană la 62 de ani, care desfăşoară activităţi in principal agricole şi a căror exploataţie agricolă are o dimensiune economică intre două şi opt UDE (unităţi de dimensiune economică) şi intreprinderi familiale. Persoanele fizice trebuie să se inregistreze la Oficiul Registrului Comerţului, iar exploataţia să fie situată pe teritoriul ţării, inregistrată şi ea in Registrul fermelor.
Şi de faci şi de nu faci, banii nu-i mai dai inapoi
Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect prin Măsura 141 este de 1.500 de euro pe an, pe ferma de subzistenţă. Perioada pentru care se poate finanţa proiectul este de cinci ani. Aşadar pentru fiecare an agricultorul va primi 1.500 de euro in totalitate nerambursabili. După trei ani se face o verificare. Dacă ai indeplinit obiectivele vei mai primi şi in următorii doi ani cate 1.500 de euro pe an/fermă. Dacă n-ai indeplinit obiectivele nu se intamplă nimic, doar că nu mai primeşti banii pentru următorii doi ani, iar cei 3500 de euro pe care i-ai primit nu mai eşti obligat să-i restitui. Cam aşa stă situaţia cu Măsura 141 la care contribuţia Guvernului Romaniei este de 20 la sută. Iar a Uniunii Europene de 80 la sută.