Odată cu venirea toamnei se conturează şi imaginea oraşului. Se obervă din ce in ce mai bine lucrările făcute superficial şi in grabă. Toată vara s-a muncit intens la modernizarea canalizării. Aproape niciun cartier nu a scăpat de săpături, munţi de moloz şi de praful inăbuşitor. Am trecut şi peste proasta organizare. Pe oriunde mergeai prin oraş, săpăturile erau in toi, fie in plin carosabil, fie pe mijloc de trotuar. Străzile au fost inchise, şoferii fiind nevoiţi să găsească tot felul de rute ocolitoare. Aproape peste tot unde s-a inlocuit reţeaua de canalizare se observă petice de asfalt aruncate in grabă. In unele locuri s-au acoperit doar şanţurile făcute, carosabilul fiind fragmentat. Traficul e cu hopuri.
După inundaţiile din vară s-au asfaltat cateva străzi şi trotuare din oraş. Pe alocuri s-au turnat petice de asfalt, exact pe unde furia apelor a muşcat din asfaltul vechi, lăsand in urmă imaginea unei lucrări de mana a doua, cu materiale „căpătate”. In alte zone ale oraşului, s-a reuşit turnarea cate unui covor asfaltic, insă după „valurile” resimţite de şoferi sau fisurile apărute pe alocuri in asfalt, te gandeşti la un lucru făcut de mantuială. Or fi de vină materialele folosite?
Sunt acceptate tot felul de oferte ale unor firme ce folosesc materiale de o calitate indo-ielnică. Ca in scurt timp lucrarea să fie luată de la capăt. Ne mulţumim cu lucrul prost făcut. Acceptăm toate second-handu-rile care ne sunt băgate pe gat, ca să ajungem in final să plătim un preţ mult mai mare. Intre timp se conturează imaginea unui oraş de mana a doua, „peticit” cam scump.

Post Views: 64