Am discutat, saptamana trecuta, cu cativa fermieri – crescatori de animale, in speta de bovine, care pe cat au pornit de entuziasmati in afacere, pe atat sunt de deceptionati. Unii (nu dau nume) se afla pe punctul de a-si incheia activitatea si, tot ce-i posibil, de a-si inchide fermele. Pe langa ca sectorul zootehnic era la pamant, a mai aparut si criza economica, sa-l ingroape de tot. Aproape toti crescatorii de animale interesati sa-si dezvolte afacerea au apelat la credite bancare, neavand alta solutie de finantare. Si acum, primii afectati sunt acesti fermieri, care au dificultati in a-si achita datoriile catre banci, luna de luna. I-am vazut tragandu-se de cap, injurand de mama focului, blestemand ziua in care s-au apucat de afaceri. Acestia fac parte din categoria celor care au contractat credite pe cont propriu. De efectele crizei si de indiferenta autoritatilor nu au scapat nici crescatorii implicati in proiecte SAPARD. Dupa cum se stie, fermierii sunt obligati sa contribuie la finantarea proiectului cu 50 la suta din valoarea totala a investitiei. Cum putini sunt cei care au avut in… visterie banii necesari cofinantarii, crescatorii fara resurse financiare proprii au fost nevoiti sa contracteze credite bancare. Chiar daca s-au vazut cu banii in cont, aceasta sursa de finantare a adus fermierilor costuri suplimentare si obligatia de a respecta o anumita disciplina financiara. In baza unor calcule destul de riguroase si a unei productii de lapte estimate, bancile au ajuns la concluzia ca fermierii sunt capabili sa-si achite ratele lunare la banca. Numai ca aceasta se intampla cu timp in urma, cand nimeni nu anticipa impactul crizei globale asupra economiei romanesti, implicit asupra agriculturii. Asta a dat peste cap planurile fermierilor. Daca mai punem la socoteala si scaderea pretului de livrare a laptelui cu care ii ameninta procesatorii pe crescatorii de bovine autohtoni, nu-i greu de inteles de ce numarul fermierilor care au inceput sa-si urasca afacerea e in crestere. Practic, crescatorul nu are la indemana mai multe variante. Joaca dupa cum ii canta procesatorul, pentru ca fermierul trebuie sa plateasca ratele lunare la banca sau pierde intreaga investitie. Unii vor accepta tot ce li se impune, altii nu vor ceda si-si vor cere in continuare drepturile, altii vor renunta sa mai lupte… Si uite asa, Joianele noastre vor lua drumul abatoarelor, iar laptele va veni muls si gata pasteurizat din Olanda, Franta, Belgia ori din cine stie ce cotloane europene.

Post Views: 70